Marea Britanie se pregătește să vireze la stânga. Laburiștii creditati cu un scor istoric în alegerile legislative, după 14 ani în opoziție

Milioane de britanici sunt chemați la urne, joi, pentru a-și alege noul Parlament. În Regatul Unit, alegerile pentru cei 650 de membri ai Camerei Comunelor are loc în fiecare circumscripţie și se organizează un singur tur de scrutin. Candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi este obține un loc în parlament.

Urnele se deschid la 7 dimineața, ora Marii Britanii ( 9.00 ora României) și se închid la ora locală 22:00 (24.00 ora Românie). Primele rezultate vin , de obicei, în jurul orei 23:30, ora Marii Britanii, ( 1.00 ora României) , apoi un mare val de rezultate vineri, între 3:00 și 5:00 dimineața (5 și 7 dimineata în România). În acest moment, liderul partidului care pierde, de obicei, își recunoaște înfrângerea.

Majoritatea candidaţilor care ajung în parlament obţin mai puţin de 50% din voturi. Ei au pur şi simplu mai multe voturi decât adversarii lor.

Sondajele spun că Partidul Conservator al actualului premier, Rishi Sunak, va pierde categoric în fața Partidului Laburist.

Cu două zile înaintea deschiderii urnelor, sprijinul mediu pentru laburiști era estimat la 40%. Conservatorii erau cotați cu 21%. Partidul lui Nigel Farage, proeminentul politician pro Brexit, s-ar bucura de un sprijin popular de 16%. Liberal-democrații ar urma să atragă 11%, verzii, 6% iar Partidul Național Scoțian, 3%, potrivit presei din Regatul Unit.

Victoria prognozată a laburiștilor vine după 14 ani de guvernare conservatoare sub cinci prim-miniștri.

Cu ceva mai mult de 42% din voturi, ei ar urma să-și adjudece peste 70% dintre mandatele noului Parlament.

Conservatorii și laburiștii domină în mod tradițional politica din Marea Britanie, într-un sistem care face dificilă reprezentarea partidelor mai mici în forul legislativ.

Datele arată că principalul motiv de nemulțumire a populației este starea economiei: potrivit Pew Research Center, doar 22% din potențialii alegători cred că economia britanică ar fi într-o stare bună.

Până și susținătorii conservatorilor sunt pe aceeași lungime de undă: în 2017, 75% din susținătorii Partidului Conservator erau mulțumiți de economie, acum mai sunt satisfăcuți doar 27%.

Nu sună deloc bine pentru un partid care a avut la dispoziție un deceniu și jumătate pentru a-și impune viziunea economică. Totuși, ultimele luni au adus vești moderat pozitive privind evoluțiile economice. "După câțiva ani grei, lucrurile încep să se îmbunătățească", a declarat în mai premierul Rishi Sunak. "Încrederea revine în economie și în țară."

Economia britanică a ieșit din recesiune în primul trimestru din 2024, cu o creștere peste așteptări de 0,7%. Inflația a scăzut de asemenea la 2% pentru prima oară în trei ani, consolidând previziunile privind reducerea ratei dobânzii de politică monetară.

Andrew Goodwin, de la Oxford Economics, crede că ar fi semne palide de revenire economică. "În contextul ultimilor doi ani, economia o duce acceptabil", a declarat el pentru DW. "Există creștere susținută, dar nu în ritmul pe care îl vezi de regulă în stadiile timpurii ale revenirii."

Îngrijorările electoratului

El atrage atenția că politica economică detaliată nu a fost o temă majoră în campania electorală. "Politicile economice nu îi atrag prea mult pe votanți iar partidele s-au concentrat pe alte subiecte", explică el. "Totuși, costurile de trai ridicate și subfinanțarea serviciilor publice sunt două cauze majore pentru care oamenii își doresc schimbarea."

Creon Butler, șeful pe finanțe și economie globală la Chatham House, crede că actualul climat economic îi motivează pe alegători, mai ales chestiunea inflației. De asemenea, foarte importantă ar fi finanțarea serviciilor publice.

"Lumea poate vedea consecințele economiei slabe pentru NHS (Serviciul Național de Sănătate) și pentru alte servicii, de la poliție la autoritățile locale, la infrastructura rutieră etc", a spus el pentru DW.

O problemă majoră pentru următorul guvern vor fi investițiile publice. O analiză recentă a Institutului pentru Studii Fiscale prognozează scăderea investițiilor în sectorul public de la 2,4% din PIB în 2024 la 1,8% din PIB până în 2028.

Promisiuni electorale largi, fără acoperire

Partidele politice din Marea Britanie s-au lansat într-o adevărată licitație a promisiunilor electorale pentru alegerile parlamentare din 4 iulie. Toată lumea promite de toate în domeniul sănătății, educației, locuințelor, infrastructurii, etc, dar nimeni nu dispus să spună că pentru aceasta vor trebui majorate impozitele, în condițiile unui situații economice dificile și a unor finanțe publice în mare deficit.

Partidul Conservator de guvernământ, promite păstrarea nivelului anual de creștere a pensiilor de stat care este cel mai ridicat dintre rata inflației, creșterea medie a salariilor în Regatul Unit sau 2,5%, serviciu național obligatoriu pentru tinerii care împlinesc 18 ani, recrutarea a 92.000 noi asistente medicale și 28.000 de medici în Serviciul Național de Sănătate (NHS), înjumătățirea imigrației și apoi reducerea ei în fiecare an.

Partidul Laburist principalul de opoziție, promite reducerea vârstei dreptului de vot la 16 ani, naționalizarea companiilor de căi ferate, un nou comandament al forțelor frontieră care să combată imigrația ilegală prin Canalul Mânecii, două milioane de consultații suplimentare în NHS, 6.500 de noi profesori, recrutarea a 13.000 de noi polițiști și polițiști voluntari, ridicarea bugetului apărării la 2,5% din PIB.

Partidul Reformei promite înghețarea imigrației legale ne-esențiale, deținerea și expulzarea tuturor imigranților ilegali, scutirea primelor 20.000 de lire anual de la impozitul pe venit, abrogarea ultimelor legi UE în vigoare în UK, reducerea ajutorului internațional cu 50%, termen de cinci ani înainte ca imigranții să poată solicita beneficii sociale, numai studenții străini cu calificări esențiale pot rămâne în UK.

Partidul Liberal Democrat promiterevenirea UK în Piața Unică Europeană, salarii mai mari pentru lucrătorii din sectorul îngrijirii, permisiunea pentru azilanți de a lucra după trei luni de la sosirea în UK, înlocuirea sistemului de vot majoritar uninominal pentru Camera Comunelor, cu reprezentarea proporțională, recrutarea de 8.000 de noi medici de familie în NHS, construirea de 380.000 de locuințe noi.

Principalele partide politice fac aceste promisiuni extrem de costisitoare dar niciunul dintre ele nu propune măriri semnificative de impozite sau reduceri de cheltuieli publice. În condițiile în care datoria publică a ajuns la 100% din PIB, este greu de crezut că o astfel de abundență de promisiuni poate fi realizată.

Instituult de Studii Fiscale (IFS) a acuzat atât Partidul Conservator condus de premierul Rishi Sunak, cât și Partidul Laburist, condus de Keir Starmer, de o “conspirație a tăcerii” în privința situației fiscale extrem de restrictive căreia va trebui să-i facă față noul guvern.