LIVE VIDEO UPDATE Franţa: grevă în sectorul public împotriva planurilor de reformă ale preşedintelui Emmanuel Macron

Sindicatele din Franţa au făcut un apel către milioanele de angajaţi din sectorul public să participe la greva de o zi, în cadrul acţiunii  împotriva planurilor de reformă ale preşedintelui Emmanuel Macron. Amploarea acestei mobilizări este fără precedent în ultimii zece ani. În acest context executivul este confruntat şi cu o frondă a primarilor.

Protestele au degenerat, poliţia fiind nevoită să facă uz de gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanţii care aruncau cu tot felul de obiecte, inclusiv cu sticle. 

Transportul public este afectat în cursul zilei de marţi – aproximativ o treime dintre zborurile de pe aeroporturile din toată ţara fiind anulate. 

Aproape o treime dintre zboruri au fost anulate, marţi, pe marile aeroporturi din Franţa, din cauza unei greve de o zi în sectorul public, organizată în semn de protest faţă de măsurile de reducere a costurilor, relatează site-ul agenţiei DPA.

 Conducerea aviaţiei civile naţionale a anunţat că toate companiile aeriene au fost nevoite să-şi reducă zborurile cu 30% pe majoritatea aeroporturilor, inclusiv Paris Charles de Gaulle, Paris Orly, Beauvais, Nisa şi Marsilia.

Air France a precizat că va efectua toate zborurile de lungă distanţă de pe cele două aeroporturi din Paris, însă va opera doar 75% dintre zborurile pe distanţe scurte şi medii.

Compania Easyjet a anunţat că preconizează o serie de întârzieri şi anulări de curse şi că va informa direct clienţii afectaţi de modificări.

 Compania de utilităţi EDF a precizat că a fost informată despre o grevă pentru ziua de marţi, începând cu ora locală 06:00 (07:00, ora României) şi până la ora 21:00 (22:00, ora României). Conducerea nu a specificat dacă acţiunea de protest va avea impact asupra producţiei de energie electrică.

Aproximativ 17,5% dintre profesori, potrivit unor date de la Ministerul francez al Educaţiei Naţionale, între 35 şi 50%, potrivit sindicatelor, se aflau marţi în grevă, în cadrul zilei de acţiune a funcţionarilor, relatează AFP.

Potrivit acestor date de la Ministerul Educaţiei, 17,47% dintre profesori, la toate nivelurile, se aflau în grevă: aproape 20% din ciclul primar  grădiniţe şi şcoli elementare - şi aproape 16% din ciclul secundar - şi anume colegii şi licee.

SNUIpp-FSU, primul sindicat al profesorilor, a anunţat un nivel al participării de 50% la grevă în ciclul primar.

În ciclul secundar, SNES anunţă că ”un membru al personalului din trei a răspuns apelului” la grevă şi că mobilizarea de marţi constituie ”un avertisment sever” la adresa Guvernului.

La Paris, intrările şi ieşirile a nouă licee au fost perturbate de blocaje - cu pubele în cele mai multe cazuri - organizate de liceeni şi alţi tineri, potrivit rectoratului.

Un incendiu a izbucnit în faţa Colegiului şi Liceului Voltaire, în arondismentul al XI-lea, în estul capitalei franceze. Incendierea unor pubele s-a propagat la o poartă anexă, a anunţat directorul adjunct Saïd Shauri.

Greva a fost organizată în semn de protest împotriva unui plan de îngheţare a salariilor şi a propunerilor de a elimina zeci de mii de locuri de muncă din sectorul public din Franţa în următorii cinci ani.

 Sindicatele protestează faţă de decizia guvernului francez de a obliga angajaţii să suporte costurile pentru prima zi de concediu medical şi de a reduce schemele de ocupare a forţei de muncă.

În campania electorală, preşedintele francez Emmanuel Macron s-a angajat să reducă forţa de muncă din sectorul public cu 120.000 de posturi.

Nemulţumirile primarilor

Executivul este confruntat şi cu o frondă a primarilor. Nemulţumirea primarilor are loc pe fondul unui program de economii pe care aceştia îl consideră excesiv, la nivel de13 miliarde de euro. Strategia executivului pentru realizarea de economii include şi o reformă care suscită multe resentimente, uneori identitare: aceea de reducere a numărului de comune sau colectivităţi administrative, notează RFI.

Despre Franţa se spune că este "campioană" în Europa la capitolul unităţilor administrative. Ea număra pînă nu de mult 36 000 de comune, un record absolut, dacă ţinem cont că Germania, Marea Britanie, Spania şi Italia au, fiecare, de trei ori mai puţin. Potrivit unui studiu specializat, pe ansamblul Europei, 40 la sută din unităţile administrative existente se găsesc în Franţa. Ceea ce înseamnă un imens edificiu birocratic, pe care Emmanuel Macron doreşte să-l simplifice.

Fostul prim ministru François Fillon a încercat, în 2014, să avanseze o propunere radicală, şi să reducă numărul de comune franceze de la 36 000 la 6000 sau 7000. Emmanuel Macron nu merge chiar atît de departe dar speră să poată stimula fuziunile. În ultimii doi ani, de exemplu, peste 1700 de comune au fuzionat, ceea ce nu reprezintă totuşi un ritm suficient de susţinut.

În tabloul comparativ european, Franţa afişează în medie un număr de 1800 de locuitori pe unitate administrativă, în timp ce în restul Uniunii Europene media este de 5 500. Danemarca reprezintă un caz special de simplificare administrativă şi se poate lăuda cu 55 000 de locuitori în medie pe colectivitate administrativă.

Publicaţia Le Journal du Dimanche, care dedică un dosar acestui subiect, arată că în anii '70 şi '80 statele europene au procedat la o diminuare a numărului de comune, uneori prin metode autoritare. Franţa însă a privilegiat voluntariatul, de unde şi lentoarea cu care aleşii locali acceptă fuziunile.