Liderii UE urmează să ofere 3,6 miliarde de euro Africii în cadrul unor eforturi în criza migraţiei

Liderii europeni urmează să ofere miercuri Africii ajutoare în valoare de până la 3,6 miliarde de euro, în cadrul unor eforturi de gestionare a crizei migraţiei care zguduie Europa, relatează AFP în pagina electronică.

Această rară reuniune la vârf între peste 50 de lideri de pe cele două continente este cea mai recentă parte a strategiei Uniunii Europene (UE) de înfruntare a celui mai mare aflux de refugiaţi şi migranţi cu care se confruntă Europa de la al Doilea Război Mondial încoace.

Banii au menirea să-i convingă pe liderii africani să accepte să reprimească "imigranţii economici" din UE, în contextul în care ţările africane se tem că ar urma să piardă miliardele de dolari pe care îi trimit acasă cetăţenii lor care muncesc în străinătate.

Comisarul european pentru Migrare Dimitris Avramopoulos a anunţat că naţiunile europene îşi vor "consolida cooperarea" cu ţările africane în vederea protejării refugiaţilor, trimiterii înapoi acasă a migranţilor şi opririi celor care îi trafică, oferind totodată ţărilor africane canale oficiale de migrare.

"De aceea este atât de important Summitul de la Valletta", sublinia comisarul la începutul săptămânii.

Ca stimulent, Comisia Europeană (CE) creează un "fond fiduciar" pentru Africa în valoare de 1,8 miliarde euro şi îndeamnă statele membre UE să adune această sumă - însă o sursă europeană afirmă că nu este sigură că acest îndemn ar urma să fie ascultat.

Aceşti bani urmează să fie direcţionaţi către lupta împotriva cauzelor profunde ale migraţiei - sărăcia şi conflictele armate.

Progresele înregistrate pe axa principală a actualei strategii a UE pe tema crizei migraţiei - promovarea cooperării cu Turcia - urmează să fie discutate joi, la Valletta, când liderii UE se vor reuni fără cei africani.

Turcia a devenit un punct de intrare a migranţilor în Europa mai important decât Africa, găzduind în prezent aproximativ două milioane de refugiaţi sirieni.

Însă tensiunile cu Ankara au subminat eforturile de limitare a numărului uriaş de oameni care încep această călătorie către Europa de pe coastele turce.

În contextul în care criza migraţiei nu dă semne să se atenueze, în pofida apropierii iernii, Slovenia, un stat membru UE, a anunţat că intenţionează să ridice eventuale "obstacole" - inclusiv garduri - la frontiera cu Croaţia, pentru o opri afluxul de migranţi.

După ce Ungaria şi-a închis frontiera luna trecută, Slovenia s-a trezit pe principala rută din Balcani, către Europa de Nord, urmată de mii de migranţi care sosesc în Grecia zilnic, traversând marea din Turcia.

- "Externalizarea abuzurilor drepturilor"

Summitul UE-Africa a fost convocat cu mai multe luni în urmă, pe când ruta de pe Mediterana, din Libia devastată de un conflict intern, încă mai era principalul punct de plecare a migranţilor către UE, la bordul unor ambarcaţiuni fragile.

Însă UE vrea să-şi menţină concentrarea asupra migraţiei din Africa, deoarece este o "problemă pe termen lung", potrivit unui diplomat.

Eritreenii reprezintă cea mai mare parte a celor aproape 140.000 de migranţi care au sosit anul acesta în Italia, din Africa, alături de aproximatv 18.000 de nigerieni şi 8.000 de sudanezi, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii (OIM).

Un oficial UE de rang înalt declara la începutul săptămânii pentru presă că oficiali africani doresc în continuare o revizuire a propunerilor cu privire la repatrierea şi readmisia migranţilor.

"Ei vor să insistăm mai mult asupra repatirerilor voluntare, mai mult decât asupra celorlalte tipuri de repatrieri", a declarat acest oficial sub protecţia anonimatului.

Amnesty International şi-a exprimat temerea că summitul va consolida ideea unei "fortăreţe Europa".

"UE caută o externalizare a problemei sale a migraţiei. Acest lucru poate conduce la o externalizare a abuzurilor asupra drepturilor omului, ceea ce este un lucru destul de îngrijorător", a declarat pentru AFP Iverna McGowan, directoarea Biroului AI pentru instituţii europene.

Însă Ozonnia Ojielo, un oficial de rang înalt de la Addis Ababa din cadrul Programului ONU pentru Dezvoltare (UNPD), a declarat pentru AFP că cele două părţi se angajează într-un dialog respectus prin care "recunosc totodată că drepturile migranţilor şi refugiaţilor este necesar să fie deplin protejate".

"Nu este un limbaj al constrângerii. Este un limbaj al explorării comune", a apreciat acest oficial.

La summit iau parte lideri din peste 30 de ţări africane - inclusiv din Libia, Eritreea, Etiopia, Somalia, Sudanul de Sud şi Sudan - principalele ţări din care fug oameni din calea unor conflicte şi a reprimării.

Iau parte, de asemenea, liderii Ciadului, Camerunului, Nigerului şi Nigeriei - din bazinul Lacului Ciad - , o regiune din care au plecat 2,5 milioane de persoane, din cauza unei sărăcii lucii şi a mişcării islamiste Boko Haram.