Jocul de-a şoarecele şi pisica din Marea Neagră: cazul navei franceze de spionaj Commandant Birot

Un avion rus de supraveghere se apropie, la joasă altitudine, de o mică navă de război franceză, Commandant Birot, declanşând o „alertă de ameninţare aeriană la tribord“, în largul Strâmtorii Kerci, la Marea Neagră, un treatru de competiţie între Rusia şi NATO, relatează AFP.

„Vine razant către noi“, anunţă sublocotenetul Hugo, cu mâinile streaşină la ochi, pentru a se proteja de soarele acestui sfârşit de noiembrie.

Avionul mare, pântecos, un hidroavion de tip Beriev BE12 trece, trece din nou şi se apropie la câteva sute de metri de navă. Pe pasarela superioară, marinari vin în fugă, echipaţi cu aparate cu teleobiective pentru a-l fotografia. Din carlingă, un militar rus face probabil acelaşi lucru.

Avisoul Commandant Birot „patrulează în Marea Neagră şi priveşte la ceea ce se întâmplă acolo“, explică căpitanul de corvetă Maxime Leroy, comandantul bastimentului pe care AFP s-a putut îmbarca săptămâna trecută, între escalele de la Batumi (Georgia) şi Odesa (Ucraina), cu câteva zile înaintea summitului NATO de marţi şi miercuri în apropiere de Londra.

Franţa afirmă că vrea să apere libertatea de navigaţie în aceste ape internaţionale în care Rusia este omniprezentă.

Marea Neagră, ale cărei singure strâmtori sunt Bosforul, la vest, controlată de Turcia, şi Kerci, la nord, controlată de facto de ruşi, este o răscruce geopolitică în care se încrucişează influenţa rusă şi a NATO, pe fondul apropierii între Ankara şi Moscova şi unor tensiuni ruso-ucrainene în centrul cărora se află Crimeea.

Un joc de-a şoarecele şi pisica

Pentru Rusia, „Marea Neagră are vocaţia să fie un bastion maritim“, explică Igor Delanoë, directorul adjunct al Observatorului franco-rus de la Moscova. Este un „spaţiu de competiţie politică!“ între Moscova şi NATO, subliniază el. Dintre cele şase ţări riverane, trei sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice (Turcia, România şi Bulgaria), iar două vor să devină (Ucraina şi Georgia).

Însă „Rusia a acaparat în mod clar“ regiunea, mai ales după anexarea Crimeei în 2014, subliniază acest expert.

Această peninsulă „a devenit un portavion de pe care avioane ruse pot să zboare în orice zonă“, analizează o sursă diplomatică regională, referindu-se la militarizarea împrejurimilor Sevastopolului, pe care ruşii îl deţin din secolul al XVIII-lea, prin baterii de coastă, sisteme de rachetă antinavă, avioane.

„Ruşii sunt foarte în largul lor în Marea Neagră“, subliniază Delanoë, cu atât mai mult cu cât Bosforul este poarta de ieşire către restul lumii, mai ales către teatrul de luptă sirian.

La câteva ore după trecerea avionului de tip Beriev, un Suhoi de tip Su-33, un avion de vânătoare şi de luptă antinavă vine să se rotească pe cer deasupra Comandant Birot şi celor 95 de oameni de la bord.

„Unul dintre radarele sale a fost interceptat de centrul operaţional“, o sală înţesată de material de detectare din pântecele navei de patrulare, observă maistrul secund, Jérémy. Acesta este unul dintre obiectivele misiunii - ademenirea ruşilor şi colectarea unui maximum de informaţii despre echipamentele, înmatricularea şi semnătura lor radar.

„Un joc de-a şoarecele şi pisica“, zâmbeşte el. Înaintea escalei de la Batumi, ruşii au venit deja în două rânduri, cu un Su-24 şi un Su-30M.

Toţi parametrii culeşi sunt trimişi la Paris, către o bază de date, în vederea analizării reacţiei ruse. „Constatăm componente mai agresive. Există o voinţă de a-şi arăta muşchii“, notează un amiral francez sub acoperirea anonimatului.

„Imediat ce pare o navă NATO, ei vin să o supravegheze prin toate mijloacele“, dă asigurări sursa diplomatică.

Manevre NATO

În afară de „colectarea“ de „info“ (informaţii clasificate), cum spune secundul navei, locotenentul de vas Gauthier, Birot este un instrument de diplomaţie militară.

„Prezenţa regulată a unui bastiment al Marinei naţionale (franceze) în acest teatru permite întreţinerea în Marea Neagră a unor relaţii strânse şi regulate cu marinari aliaţi“, potrivit ministerului. Adică cei din NATO şi din ţările care aspiră la aderarea la Alianţă. Lucru care deranjează Moscova.

La Batumi, Birot, unul dintre decanii flotei franceze, a primit vizita preşedintei georgiene, Salome Zurabişvili, şi a efectuat manevre împreună cu un bastiment aparţinţând Pazei de Coastă. „Ei au o voinţă reală de a se ridica la standardele NATO şi este un lucru reuşit“, declară căpitanul Leroy.

Exerciţii similare sunt prevăzute cu Marina ucraineană, după escala de la Odesa, şi cu Marina română, în cea de la Constanţa.

Elicopterul turc

În afară de rivalitatea NATO-Rusia şi conflictul Rusia-Ucraina, regiunea este marcată, de asemenea de apropierea între Rusia şi Turcia, în pofida faptului că este o ţară membră NATO.

„Apropierea s-a accelerat în mod considerabil“ din 2016, relevă relevă Delanoë, amintind că Ankara şi Moscova colaborează în anumite dosare strategice, ca Războiul din Siria, chiar dacă rămân concurente în altele, ca Libia. Fără a pune la socoteală relaţiile lor comerciale strânse.

Pentru avisoul Birot, „din punct de vedere operaţional, totul decurge bine“ cu turcii, dă asigurări comandantul. Această „alunecare“ turcă spre Rusia nu este perceptibilă mai mult decât relaţiile tensionate dintre Emmanuel Macron şi Recep Tayyip Erdogan.

Potrivit Palatului Elysée, Turcia refuză „o intervenţie a NATO în Marea Neagră“ în criza ucraineană.

„Îngheţarea exerciţiilor!“. Feţele marinarilor prezenţi pe pasarela superioară, care se antrenează în tirul cu mitraliera şi cu tunul de 20 de milimetri se întorc către cer, pe care apare silueta unui elicopter care se apropie.

„Presupus turc“, afirmă maistrul secund Pierre, care vizualizează fotografii pe ecranul aparatului său. Centrul operaţional al navei confirmă - elicopterul a decolat de pe o fregată, pentru a veni să „adulmece“ bastimentul francez. Şi pentru a arăta că se află pe Marea neagră.