Îngrijorări în legătură cu spionarea jurnaliştilor. Cum avansează proiectul de lege european privind libertatea presei
0Un proiect de lege al UE pentru protejarea libertăţii presei a trecut miercuri un prim pas crucial, cu un acord între statele membre, dar prevederile care lasă uşa deschisă spionării jurnaliştilor în numele „securităţii naţionale" ridică îngrijorări, informează AFP, citată de Agerpres.
Proiectul prevede o serie de măsuri pentru apărarea pluralismului şi independenţei presei în faţa „ameninţărilor tot mai mari, atât interne, cât şi externe la adresa UE", a subliniat ministrul suedez al culturii, Parisa Liljestrand, a cărei ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE.
La o reuniune a ambasadorilor Celor 27, doar Polonia şi Ungaria, ţări criticate în mod regulat din cauza controlul puterii asupra mass-media, au votat împotriva textului, care conţine cerinţe de transparenţă privind proprietatea mass-media şi atribuirea publicităţii de stat.
Respectarea confidenţialităţii surselor jurnalistice de către guverne şi interzicerea utilizării programelor de spionaj în dispozitivele folosite de jurnalişti, sunt trecute, de asemenea, în regulament
Astfel de practici de spionaj au afectat recent mai multe ţări europene, inclusiv Ungaria, Polonia şi Grecia.
Spre deosebire de propunerea iniţială prezentată de Comisia Europeană în septembrie, compromisul convenit miercuri lărgeşte posibilităţile de excepţii şi insistă asupra „responsabilităţii statelor membre în protejarea securităţii naţionale".
Excepţiile au fost făcute la cererea Franţei, susţinută de mai multe ţări.
„O uşă deschisă abuzurilor"
Dispoziţiile au fost denunţate de Reporteri fără Frontiere (RSF).
„Posibilitatea de a monitoriza jurnaliştii în numele securităţii naţionale este o uşă deschisă abuzurilor", a declarat Julie Majerczak, şefa biroului RSF de la Bruxelles.
Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (EFJ), care reuneşte 71 de sindicate şi asociaţii profesionale din 45 de ţări, a denunţat, de asemenea, o „lovitură dată libertăţii presei".
„Adăugarea unei derogări bazate pe securitatea naţională (...) pune jurnaliştii într-un pericol şi mai mare şi creează un efect de descurajare asupra avertizorilor de integritate şi a altor surse", a declarat pentru AFP directoarea EFJ, Renate Schroeder.
Executivul european a salutat însă avansul acestei propuneri care iniţial a cristalizat diverse opoziţii.
Este „un pas important către primele norme europene de protejare a pluralismului şi a libertăţii mass-media", a spus despre acordul statelor membre vicepreşedinta Comisiei Europene, Vera Jourova.
Urmează ca textul să mai fie negociat cu Parlamentul European, după ce deputaţii europeni vor conveni asupra poziţiei lor în toamnă.
În discuţie sunt și alte subiecte controversate, ca, de exemplu, problema moderării reportajelor şi a altor articole de presă de către platforme online precum Twitter sau Facebook.
În ideea exitării eliminărilor abuzive, proiectul de lege prevede un tratament separat pentru mass-media: atunci când o platformă identifică unul dintre conţinuturile sale care ar putea încălca regulile de utilizare, ea ar trebui să notifice mass-media cu privire la intenţia de a elimina sau de a restricţiona accesul la conţinutul respectiv şi să îşi justifice decizia.
CCIA, o organizaţie care reprezintă interesele unor giganţi precum Google, Meta şi Twitter, consideră că acest articol conţine "lacune care conduc la răspândirea dezinformării".
„Actorii necinstiţi ar putea abuza de sistem, deoarece oricine se poate declara mass-media", a spus această organizaţie de lobby din domeniul tehnologic.
La rândul său, RSF pledează pentru „o abordare pozitivă care să oblige platformele să promoveze surse jurnalistice de informaţii fiabile", care "ar fi mult mai relevante".