Începe bătălia pentru bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027. Statele membre trebuie să acopere gaura de 60 de miliarde de euro lăsată de Brexit

Cei 27 de lideri ai Uniunii Europene se reunesc, astăzi, la Bruxelles pentru a negocia bugetul multianual pentru perioada 2021 – 2027. Statele membre trebuie să acopere o gaură de circa 60 de miliarde de euro în următorii ani, din cauza plecării Marii Britanii.

Tărilor net contributoare li se cere să suporte o povară în plus, iar cele net beneficiare ar putea avea de suportat o reducere a programelor de finanţere. Înaintea summit-ului de la Bruxelles, Comitetul Regiunilor a subliniat nevoia de a se menţine fondurile europene destinate îmbunătăţirii vieţii cetăţenilor, pentru a nu lăsa loc creşterii populismului. 

Condiţionarea fondurilor europene de respactarea statului de drept

În majoritatea ţărilor comunitare, fondurile de coeziune, agricole şi pentru dezvoltarea rurală reprezintă circa 50% din totalul investiţiilor publice, ceea ce demonstrează rolul lor cheie în creşterea economică. O altă temă majoră care va marca negocierile pe bugetul UE va fi condiţionarea finanţării de situaţia statului de drept, notează EUObserver. Pentru a aborda criza statului de drept, europenii trebuie să o vadă ca pe o criză mai generală a guvernării. Financial Times scrie că Europa ar trebui să conştientizeze că ameninţările la adresa valorilor sale democratice sunt de aceeaşi natură cu atacurile contra echităţii şi eficienţei economiei sale.

România este reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis. Şeful statului român a declarat că va arăta disponibilitatea României pentru a ajunge la un acord cu privire la acest buget. Klaus Iohannis spune că doreşte asigurarea unei finanţări corespunzătoare pentru politica de coeziune şi politica agricolă, domenii care pot reduce decalajele de dezvoltare între statele membre. Totodată, şeful statului doreşte accesarea mai uşoară a fondurilor europene.

În scrisoarea din 25 ianuarie de convocare a reuniunii extraordinare a Consiliului, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a precizat că o eventuală amânare a adoptării unei poziţii cu privire la buget ar pune în pericol continuarea programelor UE. "O eventuală amânare ar crea probleme grave de ordin practic şi de natură politică şi ar pune în pericol continuarea programelor şi politicilor actuale, precum şi lansarea altora noi", se arată în scrisoarea din 25 ianuarie, citată de site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

La 18 februarie, preşedintele Parlamentului European (PE), David Sassoli, a avut o întâlnire cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în urma căreia a spus că poziţia PE privind draftul de Cadru Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 propus de Michel, la sfârşitul săptămânii trecute, este că acesta e încă departe de o propunere acceptabilă, informează site-ul PE.

Charles Michel a propus, la 14 februarie, un buget al UE pentru perioada 2021-2027 de 1,074% din produsul intern brut sau 1.095 de miliarde de euro, mai arată sursa indicată.

Discuţiile privind Cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 au început încă din februarie 2019, când cei 27 de şefi de stat sau de guvern ai UE au convenit, într-o reuniune informală, că în CFM post-2020 Uniunea Europeană va cheltui mai mult pentru stoparea migraţiei ilegale, apărare şi securitate şi programul Erasmus+.

Pe parcursul negocierilor, Comisia Europeană a venit cu propunerea de alocare a 1,1% din venitul naţional brut pentru bugetul multianual, în timp ce Parlamentul European a propus alocarea a 1,3% din produsul intern brut, potrivit sursei citate.

Jungla „rabaturilor“

Bugetul Uniunii Europene este finanţat în principal prin contribuţiile naţionale ale statelor membre, dintre care unele beneficiază de reduceri, faimoasele "rabaturi", practică inaugurată de Regatul Unit al lui Margaret Thatcher, relatează AFP.

Aceasta va fi una dintre bătăliile summitului de joi privind bugetul pe termen lung al UE (2021-2027), în condiţiile în care aceste rabaturi acordate în prezent unui număr de cinci ţări sunt contestate de cei care vor să profite de Brexit pentru a se renunţa la ele.

Aceasta va fi una dintre bătăliile summitului de joi privind bugetul pe termen lung al UE (2021-2027), în condiţiile în care aceste rabaturi acordate în prezent unui număr de cinci ţări sunt contestate de cei care vor să profite de Brexit pentru a se renunţa la ele.

"Îmi vreau banii înapoi", afirma prim-ministrul britanic Margaret Thatcher în anii 1980. În 1984, cu prilejul summitului de la Fontainebleau (Franţa), ea a obţinut un "rabat" la contribuţia ţării sale.

La momentul respectiv, Regatul Unit justifica această măsură prin faptul că redistribuirea bugetului european se făcea atunci în principal prin intermediul Politicii Agricole Comune (circa 70%), ori ţara nu are un sector agricol important.

Mecanismul permite reducerea contribuţiei naţionale a Regatului Unit, o reducere care reprezintă în jur de 66% din contribuţia sa netă, respectiv diferenţa între ceea ce plăteşte la UE şi ceea ce primeşte.

De-a lungul timpului, alte cinci ţări membre au obţinut rabaturi: Germania, Danemarca, Olanda, Austria şi Suedia.

Sistemul de calcul este foarte complex. "Este o junglă în termeni de transparenţă care le serveşte celor care beneficiază de ea", apreciază un înalt responsabil european.

Una dintre metodele de calcul este "un rabat la rabatul" britanic. Pentru că rabatul Londrei este plătit de alte state membre. Totuşi, Germania, Olanda, Austria şi Suedia nu plătesc decât 25% din partea care le revine. Germania a economisit astfel aproape 967 de milioane de euro în 2019. Franţa şi Italia sunt principalele finanţatoare ale rabatului britanic, cu 1,3 miliarde şi respectiv 950 de milioane de euro.

Trei ţări net contributoare beneficiază în plus de reduceri anuale ale cotizaţiilor lor. Este vorba despre Danemarca (143,8 milioane de euro), Olanda (768,5 milioane de euro) şi Suedia (204,6 milioane de euro). Austria a beneficiat şi ea de un discount anual de 60 de milioane de euro până în 2016.

De asemenea, există deduceri în veniturile legate de TVA vărsate UE.

Un grup de 18 state membre estimează că Brexit-ul este "o oportunitate unică de a reforma şi moderniza" calculul Cadrului Financiar Multianual (CFM).

"Niciun stat membru nu este atât de supraponderal din punct de vedere bugetar încât să poată pretinde un rabat", a dat asigurări grupul din care fac parte Franţa, Spania, Italia, Polonia, ţările baltice, Bulgaria, România şi Ungaria.

Comisia Europeană şi-a exprimat şi ea dorinţa ca sistemul rabatelor să dispară progresiv, dintr-o dorinţă de echitate.

Mai multe surse europene subliniază că datorită acestor rabaturi ţări dintre cele mai bogate din UE plătesc mai puţin decât media proporţională Venitului lor Naţional Brut.

Olanda, datorită corecţiilor aplicate, plăteşte astfel cu 50% mai puţin decât Bulgaria ca procent din Venitul său Naţional Brut, potrivit unui înalt responsabil european.

Pentru perioada 2021-2027, preşedintele Consiliului European Charles Michel propune "corecţii forfetare", care să fie "degresive", fără a preciza dacă ele ar urma să dispară complet.

Pe de altă parte, notează France Presse, ţările beneficiare de rabaturi vor în mod evident să le păstreze.

"Motivul pentru care avem aceste rabaturi rămâne la fel de clar în perioada actuală ca şi în cea viitoare", a explicat ministrul suedez al afacerilor europene, Hans Dahlgren.

"Suntem un contributor net. Noi dăm mult UE - şi asta este bine, pentru că suntem unul dintre cele mai bogate state membre - dar primim înapoi o parte mult mai mică. De aceea avem aceste rabaturi şi ar trebui să continuăm să le avem", a mai spus el.