Gruparea extremistă Zorii Ungureşti se desprinde de aripa radicală a Jobbik. Noul partid este condus de un fost vicecomandant al Gărzii Maghiare

Un nou partid de extremă dreapta se află în proces de înregistrare în Ungaria. Gruparea Zorii Ungureşti este condusă de Andras Kisgergely, exclus din Jobbik în mai 2012 şi cunoscut, la un moment dat, ca vicecomandant al Gărzii Maghiare, grupare paramilitară interzisă în 2009. Noua formaţiune se prezintă ca având legături cu partidul neonazist Zorii Aurii, interzis recent în Grecia.

Procesul prin care gruparea Zorii Ungureşti va fi oficial înregistrată ca partid politic continuă. În prezent, solicitarea se află la un tribunal care a cerut documente suplimentare, a declarat liderul formaţiunii, Andras Kisgergely, citat de MTI.  

Kisgergely este un fost membru al aripii radicale a partidului extremist Jobbik, exclus în mai 2012. Întrebat despre legăturile dintre aceste două formaţiuni, Andras Kisgergely a declarat că Jobbik a deviat de la calea aleasă la jumătatea anilor 2000.

În vârstă de37 de ani, Kisgergely a fost vicecomandant al Gărzii Maghiare înainte ca aceasta să fie interzisă, în urmă cu patru ani pentru „incitare la ură”. Atunci, Kisgergely susţinea că statul maghiar trebuie să aplice o serie de măsuri represive, printre care şi pedeapsa cu moartea, pentru a rezolva problemele societăţii. 

Kisgergely viza în mod special problema romilor, despre care spunea că „au infracţiunea ca mod de viaţă şi de subzistenţă” şiabuzează de sistemul de ajutoare sociale. 

Gruparea Zorii Ungureşti plănuieşte să candideze în viitoarele alegeri parlamentare din Ungaria, care vor avea loc anul viitor. Întrebat dacă noul partid va fi o organizaţie de extremă dreapta, Kisgergely a răspuns că va fi o formaţiune de factură naţionalistă, pe baze naţionaliste, creştine şi sociale.

Criza economică sau efectele globalizării? Experţii au păreri împărţite cu privire la cauzele care au favorizat reîntoarcerea în forţă a ideologiei de extremă dreapta, fenomen de necontestat în ultimii ani în Europa. Pierderea încrederii faţă de clasa politică, problemele economice dar şi temerile privind globalizarea care ştirbeşte individualitatea şi culturile naţionale, toate au contribuit la victoriile bifate de aceste grupări fie la urne, fie din punctul de vedere al numărului tot mai ridicat de adepţi în rândul adolescenţilor. 

Ascensiunea acestor grupări este atât de puternică încât a determinat partidele moderate să preia o parte din promisiunile extremiştilor pentru a atrage o parte din electoratul acestora.

Luna septembrie a fost una deosebit de dinamică pentru extrema dreaptă europeană: în Austria, Partidul Libertăţii a înregistrat o victorie importantă la alegerile parlamentare de duminică, la fel şi extremiştii din Partidul Progresului, parte a coaliţiei care a câştigat majoritatea la alegerile legislative din Norvegia.

În Cehia au avut loc ample manifestaţii împotriva ţiganilor organizate de gruparea extremistă DSSS, iar polemica privind imigranţii a insuflat iar avânt în pânzele Frontului Naţional din Franţa, dar şi a celor două partide de extremă dreapta din Marea Britanie. 

În aproape toate ţările comunitare există astfel de grupări politice, însă în anumite zone ele sunt din ce în ce mai puternice – în special în ţările nordice, Marea Britanie, Franţa, Grecia, Italia, Ungaria şi Cehia. 

CITEŞTE MAI MULT

Peste jumătate dintre austrieci cred că Partidul Nazist ar reveni la putere dacă i s-ar permite să candideze

La 75 de ani de când Hiltler a anexat Austria, un sondaj de opinie derulat în rândul cetăţenilor austrieci scoate la iveală statistici îngrijorătoare: mai bine de 50% din austriecii cu drept de vot cred că, în cazul în care Partidului Nazist i s-ar permite să candideze, ar intra în parlament. Acestora li se adaugă un procent de 42% care crede că „nu a fost chiar atât de rău sub ocupaţia nazistă”.

Poliţia elenă caută arsenalul de arme al grupării Zorii Aurii, după mărturiile foştilor membri: Loveam pakistanezii cu un baston cu steagul Greciei

Autorităţile elene caută armele deţinute de membri ai grupării extremist Zorii Aurii, după ce procurorii au prezentat instanţelor judecătoreşti probe legate de un posibil arsenal al formaţiunii politice implicate în asasinatul cântăreţului de stânga, dar şi în alte violenţe împotriva imigranţilor.

Un mic oraş din Dakota de Nord, deturnat de neo-nazişti pentru a fi transformat într-o comunitate formată exclusiv din albi

Oraşul Leith (statul federal Dakota de Nord, SUA) cu numai 24 de locuitori a cerut de urgenţă întăriri din partea autorităţilor federale, după ce o grupare care susţine supremaţia albilor a anunţat că vrea să-l transforme într-o enclavă neo-nazistă, populată numai de albi.

Extrema dreaptă îşi arată muşchii în toată lumea

În tot mai multe ţări europene, în Statele Unite ale Americii şi în Rusia, partidele de extremă dreapta câştigă teren. Ascensiunea acestor grupări este atât de puternică încât a determinat partidele moderate să preia o parte din promisiunile extremiştilor pentru a atrage o parte din electoratul acestora.