Grecii, nevoiţi să împrumute bani pentru a-şi plăti facturile. Şeful Eurogrup le cere mai multe sacrificii

Patru din zece greci trebuie să împrumute bani pentru a-şi plăti facturile, fie de la un prieten, fie de la un membru al familiei, arată un studiu realizat de institutul olandez de cercetare Trendbox, citat de GreekReporter.

ondajul realizat de institutul olandez ilustrează dificultăţile înregistrate de multe familii de greci în contextul crizei economice.

Grecia trece prin al şaselea an de recesiune, după ce împrumuturile externe totalizând 240 de miliarde de euro cu care a fost salvată ţara de la colaps financiar începând din 2010 au fost condiţionate de măsuri foarte dure de austeritate, inclusiv concedieri şi reduceri de salarii.

Aproape 60 % dintre respondenţii sondajului Trendbox au admis că este foarte dificil pentru toată lumea să reziste în această perioadă, în timp ce 40% dintre participanţi afirmă că veniturile nu le permit să trăiasc decent.

Mulţi greci au ajuns în astfel de situaţii după ce şi-au pierdut locurile de muncă, însă chiar şi cei care au încă o slujbă afirmă că au fost nevoiţi să accepte reduceri semnificative de salarii.

De asemenea, creşterea taxelor şi a preţurilor la combustibili au fost enumerate printre principalele motive ale problemelor financiare ale gospodăriilor din Grecia.

Cu toate acestea, reşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem a declarat că grecii trebuie să facă noi sacrificii şi să adopte reformele structurale pe care le-au promis, întrucât mulţi miniştri de Finanţe din Eurogroup, organizaţie în care sunt reprezentate statele zonei euro, încep să-şi piardă răbdarea.

Guvernul elen trebuie să adopte reformele necesare pentru a creşte competitivitatea ţării şi pentru a atrage investiţii, a afirmat Dijsselbloem, potrivit cotidianului To Vima. Şeful Eurogroup a notat că Atena are încă multe de făcut şi s-a arătat îngijorat de lipsa progreselor, notează cotidianul elen.

Troica creditorilor internaţionali - formată din reprezentanţi ai Comisiei Europeane, FMI şi Băncii Centrale Europeane - a părăsit Atena şi a anunţat că va reveni la începutul lunii decembrie pentru a relua o evaluare în cadrul de acordului de împrumut pentru Grecia. Evaluarea a început în septembrie, dar a fost întârziată din cauza unor dispute referitoare la măsuri de austeritate între experţii troicii şi autorităţile elene.

Într-un comunicat, troica a afirmat că au fost obţinute "progrese", dar că sunt necesare noi discuţii, în timp ce un oficial de la Bruxelles a declarat că nu există încă un acord cu guvernul grec asupra tuturor aspectelor bugetului.

Ministrul de Finanţe elene, Yannis Stournaras, a transmis joi Parlamentului proiectul de buget pentru anul următor. Planul bugetar prevede o creştere economică de 0,6% anul următor, după şase ani de contracţie a PIB, şi reducerea ratei şomajului la 24,5%.

Executivul vrea să menţină datoria la 320 de miliarde de euro anul următor, reprezentând 174,8% din PIB, potrivit cotidianului To Vima. Guvernul anticipează că va înregistra în acest an un surplus bugetar primar, fără costul serviciului datoriei, de 812 milioane de euro, urmat de un surplus de 3 miliarde de euro anul următor.

Grecia a adoptat măsuri severe de austeritate pentru a obţine de la statele zonei euro şi FMI două pachete de împrumuturi, însumând 240 de miliarde de euro, începând din 2010. Statul elen s-a aflat aproape de colaps financiar, după ce îndatorarea ridicată a făcut imposibilă finanţarea ţării de pe piaţa internaţională la dobânzi sustenabile.