Grecii, călcaţi în picioare de liderii UE

Guvernul Tsipras a capitulat în faţa condiţiilor creditorilor internaţionali pentru a primi în schimb împrumuturi de circa 80 de miliarde de euro, în următorii trei ani.

După negocieri de peste 17 ore, creditorii Greciei din zona euro şi delegaţia elenă condusă la Bruxelles de premierul Alexis Tsipras au căzut de acord în ceea ce priveşte acordarea unui împrumut de urgenţă pentru statul elen aflat în prag de colaps financiar.

Acordul lasă o uşă deschisă pentru derularea negocierilor în privinţa lasării celui de-al treilea program de asistenţă financiară prin Mecanismul European de Stabilitate, dar până atunci, greci vor fi nevoiţi să pună în practică o serie de reforme dure.

Înţelegerea încheiată, ieri, la Bruxelles va trebui ratificată şi de parlamentele din cele 19 ţări din zona euro. 

Tsipars trebuie să-şi convingă partenerii de coaliţie

În pofida concesiilor mari făcute de premierul Alexis Tsiparas,  cel mai mare pericol vine chiar de la parlamentul grec, unde coaliţia de guvernare condusă de partidul Syriza dă semne de scindare în fata reformelor Executivul trebuie să le pună în aplicare de miercuri, scrie „The Guardian“. Aprobarea noilor măsuri de austeritate de către Legislativul de la Atena poate diviza partidul de guvernamant Syriza şi partenerul de dreapta din coaliţie, Grecii Independenţi, ceea ce ar putea duce la alegeri anticipate.

Pentru iniţierea noilor reforme cerute de creditori, guvernul condus de Alexis Tsipras trebuie să recurgă la asumarea răspunderii guvernamentale, chestiune care presupune obţinerea votului majorităţii. Legislativul de la Atena este deja divizat, 17 parlamentari Syriza refuzând să dea încuvinţarea pentru noile negocieri purtate de guvernul elen cu creditorii, alţi 15 au declarat că vor refuza un program dur de reforme.

Deocamdată, Grecia urmează să beneficieze doar de un împrumut de urgenţă  (punte) menit să asigure plata datoriilor restante şi scadente către FMI şi BCE.  Banii vor fi puşi la dispoziţia Atenei abia după ratificarea acordului în parlamentul elen şi apoi în cele ale statelor membre din zona euro, a mentionat Merkel, lucru confirmat şi de preşedintele Comisiei Europene Jean Claude Junker.

La finalul negocierilor, premierul elen Alexis Tsipras a declarat că „acordul este dificil dar am evitat continuarea retragerilor activelor în străinătate. Am evitat un plan de strangulare financiară şi de prăbuşire a sistemului bancar. În această bătălie dură, am reuşit să obţinem restructurarea datoriilor“, a afirmat Tsipras. Dar pentru mulţi comentatori, capitularea lui Tsipras a fost  comparată cu Tratatul de la Versailles. 

Grecia îşi pierde suveranitatea naţională 

Acordul de luni de la Bruxelles conţine toate prevederile pe care Alexis Tsipras le respinsese anterior cu indignare şi pe care şi majoritatea grecilor le tratase cu un NU hotărât la referendumul din urmă cu o săptămână, plus alte angajamente care trebuie transformate în legi în următoarele săptămâni: 

1. Să simplifice sistemul TVA şi să extindă baza de aplicare a taxei, pentru creşterea veniturilor. 

2.  Să implementeze de măsuri pentru îmbunătăţirea sustenabilităţii pe termen lung a sistemului de pensii, în cadrul unui program mai larg de reforme în domeniul pensiilor;

3. Să asigure independenţa totală a institutului de statistică ELSTAT;

4. Să adopte Codul de Procedură Civilă, care conţine reforme majore pentru sistemul judiciar, menite să accelereze semnificativ procesele şi să reducă cheltuielile;

5. Să implementeze Directiva UE referitoare la redresarea şi închiderea băncilor nesustenabile, cu sprijinul Comisiei Europene;

6. Să adopte reforme ambiţioase de piaţă, înclusiv în privinţa comerţului în zilele de duminică, programul de lucru în comerţ, dreptul de proprietate asupra farmaciilor şi reforme pentru brutării;

7. Să continue privatizarea operatorului reţelei de electricitate (ADMIE);

8. Să analizeze legislaţia muncii, inclusiv cea referitoare la organizarea grevelor, şi ulterior să alinieze prevederile legale cu practicile europene şi nu să revină la practicile anteriorare care nu sunt compatibile cu obiectivele promovării unei creşteri sustenabile;

9. Să întărească sectorul financiar, în special prin eliminarea interferenţei politice;

10. Să intensifice eforturile pentru privatizarea companiilor de stat. Activele de stat valoroase vor fi transferate într-un  fond independent, iar fondurile obţinute din valorificarea acestora vor finanţa plata datoriilor. Valoarea totală a fondului va fi de circa 50 de miliarde de euro, din care 25 de miliarde de euro vor fi folosite pentru recapitalizarea băncilor, aproximativ 12,5 miliarde de euro pentru reducerea ponderii datoriilor în PIB, iar 12,5 miliarde de euro pentru investiţii în Grecia;

11. Să modernizeze şi depolitizeze sistemul administrativ pentru reducerea costurilor şi a coruţăiei;

12. Instituţiile internaţionale creditoare vor avea dreptul să analizeze, la Atena, progresele înregistrate în aplicarea reformelor. Guvernul elen trebuie totodată să discute cu instituţiile creditoare noile texte legislative, înainte ca acestea să fie înaintate Parlamentului.

Premierul grec a luptat împotriva acestor ultime prevederi până în orele dimineţii zilei de ieri. Dar fără succes: la final, pe masă se afla o ofertă a zonei euro pe care trebuia să o accepte sau să o respingă. Varianta alternativă era părăsirea de către Grecia a uniunii monetare pentru cinci ani.