Grecia a intrat în banii de la FMI pentru a evita falimentul

Guvernul de la Atena a putut rambursa tranşa de 750 de milioane de euro scadentă ieri doar accesând un cont de la Fondul Monetar Internaţional, disponibil doar în situaţii de extremă urgenţă. Practic, grecii s-au împrumutat la FMI pentru a plăti tranşa către FMI. Este prima dată când Atena apelează la bani de la Fondul Monetar Internaţional de la venirea la putere a Guvernului Tsipras.

După ce a venit la putere promiţând ruperea acordurilor de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană, premierul elen Alexis Tsipras a fost nevoit să apeleze luni la un fond de urgenţă de FMI pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, transmite Reuters în exclusivitate. Fiecare ţară membră a FMI este obligată să deţină un astfel de cont de urgenţă, la care se poate apela însă doar cu aprobarea conducerii FMI. 

Mai exact, Grecia a golit acest fond cu valoare totală de 650 de milioane de euro, cu aprobarea FMI - banii din acest cont nu puteau fi accesaţi fără aprobarea Fondului. Banii au fost folosiţi pentru a achita tranşa în valoare de 750 de euro către FMI, scadentă la 11 mai. Restul de 100 de milioane de euro a fost obţinut din rezervele de lichidităţi ale Atenei, transmite Reuters. 

Este prima dată când Guvernul radical Tsipras apelează la bani de la FMI, de când a venit la putere, în ianuarie. Totodată, este prima dată în 30 de ani (de la înfiinţarea acestor conturi) când Grecia foloseşte aceşti bani. 

„Partea negativă este că acest cont a fost golit, dar a fost necesar să facem asta pentru a evita intrarea în incapacitate de plată”, a declarat sub anonimat un oficial din cadrul băncii centrale elene. 

Alegerea se pare că a fost însă între a achita tranşa către FMI şi achitarea salariilor şi pensiilor la sfârşitul acestei luni, adaugă sursa. Ianis Varoufakis, ministrul Finanţelor de la Atena, a subliniat încă o dată că situaţia privind lichidităţile ţării este „teribil de urgentă”. 

Grecia încă nu a reuşit să încheie un nou acord de finanţare cu instituţiile internaţionale, după ce a decis să rupă acordurile iarna aceasta, după venirea la putere a Guvernului Tsipras.

Noii lideri greci au fost aleşi tocmai în baza promisiunilor de a renunţa la măsurile de austeritate. Germania, statul care a contribuit cu cea mai mare parte a creditului acordat de UE Greciei, refuză să accepte un nou plan de restructurare a datoriei elene.

Cancelarul Angela Merkel a respins ferm orice propunere de reorganizare a datoriei, după ce liderii de la Atena au anunţat că nu vor mai negocia cu reprezentanţii troicii FMI - Comisia Europeană – Banca Centrală Europeană, ci direct cu reprezentanţii guvernelor din UE, pe care vor să-i convingă să accepte pierderi la cele două pachete de urgenţă acordate Greciei în 2010 şi 2012. 

Al doilea acord de urgenţă acordat Greciei s-a bazat în mare parte pe o astfel de restructurare, prin care creditorii privaţi ai statului (bănci, fonduri de investiţii) au fost forţaţi să accepte recalcularea dobânzilor, ceea ce a însemnat „ştergerea” a 100 de miliarde de euro din datoria publică a Greciei. De data aceasta, restructurarea nu s-ar mai limita la creditorii privaţi, afectând şi împrumuturile acordate de guvernele din UE.

Cu alte cuvinte, o parte importantă din banii cu care alţi europeni au împrumutat Grecia nu ar mai fi rambursată vreodată. Cancelarul german Angela Merkel este cea mai puternică voce care se opune acestui scenariu. 

Berlinul nu doar că refuză restructurarea, ci a negat că ar exista discuţii privind acordarea unui nou împrumut, în valoare de 20 de miliarde de euro, pentru Grecia. Multe dintre propunerile înainte de oficialii eleni „sunt divorţate de realitate”, au declarat guvernanţi nemţi citaţi tabloidul britanic „Daily Mail”. 

În două pachete de urgenţă, UE şi FMI au acordat Greciei împrumuturi în valoare de 240 de miliarde de euro pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Deşi în 2012 creditorii privaţi ai Greciei au fost convinşi să accepte pierderi în valoare de 100 de miliarde de euro pentru împrumuturile acordate, datoria publică a Greciei se ridică în prezent la 315 miliarde de euro, adică peste 175% din Produsul Intern Brut. 

Din această sumă, guvernele din zona euro au de recuperat 195 de miliarde de euro, adică 62% din datoria Greciei. În schimb, creditorii privaţi deţin 17% din aceasta

[<a href="//storify.com/elenadumitru/grecia-inc-o-dat-in-pragul-colapsului" target="_blank">View the story "Grecia, încă o dată în pragul colapsului" on Storify</a>]