Experții americani nu exclud ca Moscova să decidă anexarea Transnistriei în viitor pentru a justifica o intervenție militară împotriva Moldovei

Rusia poate folosi declarația Congresului Deputaților din autoproclamata Transnistria pentru a justifica o serie de acțiuni și acorduri de consolidare a operațiunilor hibride care vizează destabilizarea și polarizarea Republicii Moldova înaintea negocierilor privind aderarea țării la Uniunea Europeană și în perspectiva viitoarelor alegeri din Moldova de anul acesta, potrivit analiștilor Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW).

Experții nu exclud ca Moscova să decidă anexarea Transnistriei în viitor pentru a justifica intervenția militară împotriva Moldovei pe termen lung. În același timp, Kremlinul poate decide să nu ia nicio măsură imediat după congres și să mențină status quo-ul pentru o perioadă de timp.

„Dacă Putin prevede un anumit interval de timp pentru desfășurarea intervenției ruse în Moldova, iar autoritățile transnistrene încearcă să accelereze acest termen cu cererile lor, el poate decide să nu folosească cererile transnistrene și să refuze să ia măsuri sau chiar să recunoască cererile în viitorul apropiat. Cu toate acestea, Putin poate decide să satisfacă cererile mai târziu”, subliniază experții.

În același timp, Kremlinul ar putea exercita presiuni diplomatice sporite asupra Moldovei pentru a abroga recentul său Cod Vamal, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024.

De asemenea, Rusia poate decide să ofere sprijin economic suplimentar Transnistriei prin „ajutor umanitar”, ajutor financiar sau noi acorduri comerciale, ca parte a eforturilor sale de a presa în continuare economia Republicii Moldova și de a forța Chișinăul să cedeze cererilor Transnistriei și să abroge noul Cod Vamal al Republicii Moldova, care este o parte importantă în drumul țării către aderarea la UE.

De asemenea, analiştii ISW nu exclud ca Moscova să încerce să trimită ajutor militar suplimentar forţelor transnistrene în viitor, deşi în prezent nu există nicio posibilitate fizică de a face acest lucru şi ruşii vor eşua în orice caz.

Experții sugerează, de asemenea, că Kremlinul ar putea intensifica operațiunile hibride care vizează destabilizarea și polarizarea în continuare a politicii și societății moldovenești pentru a submina și a întârzia viitoarea aderare a Moldovei la UE.

ISW notează că în acest moment nu a observat semne clare de pregătire a armatei ruse pentru a interveni în Transnistria sau Moldova. În același timp, armata rusă poate intra în țară doar prin teritoriul Ucrainei sau României, ceea ce nu pare posibil acum.

Astfel, Kremlinul ar putea decide să anexeze formal Transnistria în viitor pentru a justifica o intervenţie militară împotriva Moldovei pe termen lung. Kremlinul a folosit anterior justificări similare, în special protecţia cetăţenilor ruşi şi a "compatrioţilor" din străinătate, pentru a justifica intervenţia militară împotriva Georgiei şi Ucrainei.

Tiraspolul a folosit un cuvânt-cheie în solicitarea sa către Moscova

Congresul aleşilor transnistreni a adoptat şapte decizii, inclusiv o solicitare adresată Dumei de Stat a Rusiei şi Consiliului Federaţiei (cele două camere ale parlamentului rus) pentru "apărarea" rusă a Transnistriei ca răspuns la presupuse presiuni tot mai mari din partea Moldovei. Oficialii transnistreni au folosit în mod specific cuvântul "zaşita" (защита), un cuvânt care înseamnă atât "apărare", cât şi "protecţie", în cererea lor, probabil pentru a crea condiţii pentru ca Kremlinul să interpreteze "apărarea" într-un sens militar, dacă doreşte acest lucru, notează ISW.

În pledoaria lor pentru "apărare" rusă, oficialii transnistreni au invocat obligaţiile "misiunii ruse de menţinere a păcii" din Transnistria şi pe cei aproximativ 220.000 de cetăţeni ruşi despre care susţin că locuiesc în Transnistria.

De asemenea, Congresul aleşilor transnistreni a cerut în mod expres Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi Parlamentului European să pună capăt presupuselor încălcări ale drepturilor şi libertăţilor transnistrene de către Republica Moldova, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) i-a cerut să influenţeze Republica Moldova pentru a avea un "dialog adecvat", Comunităţii Statelor Independente (CSI) să prevină escaladarea situaţiei pe Nistru, iar Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (CICR) să asigure drepturile locuitorilor din Transnistria.

Oficialii transnistreni au cerut, de asemenea, participanţilor să revină la procesul de negociere în formatul 5+2 pentru conflictul transnistrean, care include Rusia, Ucraina, Transnistria, Moldova şi OSCE în calitate de mediatori, iar Uniunea Europeană (UE) şi SUA în calitate de observatori.

Aceste apeluri la organizaţiile multilaterale şi la formatele de negociere urmăresc să legitimeze Transnistria ca entitate suverană separată de Republica Moldova, fără a insista asupra revendicărilor de independenţă, oferind în acelaşi timp Kremlinului justificări pregătite pentru escaladare şi intervenţie în numele îndeplinirii obligaţiilor internaţionale atât ale Rusiei, cât şi ale altora, arată ISW.

Apelul Congresului aleşilor transnistreni către CSI - organizaţie a fostelor republici sovietice condusă de Rusia - ar putea fi interpretat, cu precădere, ca permiţând CSI să "prevină escaladarea" atât în Moldova, cât şi în Transnistria, deoarece nu specifică o parte a Nistrului.

Accentul pus de apeluri pe protejarea drepturilor şi libertăţilor transnistrene urmăreşte probabil să creeze condiţii pentru ca Kremlinul să aplice o naraţiune similară cu privire la prevenirea "discriminării" şi a "genocidului" împotriva "ruşilor" din Moldova, aşa cum a făcut Kremlinul înainte şi în timpul invaziei la scară largă a Ucrainei, crede ISW.

Ministerul rus al Afacerilor Externe a afirmat miercuri, ca răspuns la apelul Congresului deputaţilor transnistreni, că protejarea intereselor locuitorilor transnistreni şi ale "compatrioţilor" Rusiei este una dintre priorităţile Rusiei şi a promis să "analizeze cu atenţie" solicitările transnistrene.

Prim-vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri CSI din Duma de Stat a Rusiei, Konstantin Zatulin, a declarat că Duma va examina propunerile Transnistriei în consultare cu Putin şi cu MAE rus imediat ce vor sosi propunerile. Prim-vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Duma de Stat a Rusiei, Aleksei Cepa, a declarat că apelurile Transnistriei către Rusia implică asistenţă economică şi că în prezent nu se vorbeşte despre acordarea de către Rusia de asistenţă militară Transnistriei.