Europa se pregătește de război comercial cu Trump. Ce este „bazooka“ UE și când ar putea fi folosită
0Uniunea Europeană îşi înăspreşte poziţia faţă de Washington, iar mai multe capitale susţin pregătirea celui mai dur instrument comercial al blocului comunitar, în cazul în care preşedintele american Donald Trump nu renunţă la ameninţările legate de Groenlanda şi la noile tarife anunţate, scrie politico.eu.
Germania s-a alăturat Franţei şi va cere Comisiei Europene să analizeze posibilitatea activării Instrumentului Anti-Coerciţie (Anti-Coercion Instrument – ACI) în cadrul summitului extraordinar al liderilor UE de joi seară, de la Bruxelles, potrivit a cinci diplomaţi europeni familiarizaţi cu discuţiile. Mişcarea Berlinului apropie Uniunea de un răspuns mult mai ferm la retorica tot mai agresivă a lui Trump privind teritoriul danez.
„Determinarea există de câteva zile. Am simţit-o în discuţiile bilaterale. Există un sprijin foarte larg pentru ideea că UE trebuie să se pregătească pentru toate scenariile, iar asta înseamnă că toate instrumentele sunt pe masă”, a declarat unul dintre diplomaţi.
Direcţia exactă pe care o vor cere guvernele Comisiei Europene va depinde în mare măsură de discursul preşedintelui american la Forumul Economic Mondial de la Davos, programat miercuri. În timp ce unii lideri europeni încearcă să obţină întâlniri cu Trump în marja reuniunii pentru a-l convinge să renunţe la tarife, la Bruxelles se fac deja calcule pentru scenariul în care ameninţările devin realitate.
Sâmbătă, Donald Trump a anunţat impunerea unui tarif de 10% pentru aliaţii NATO care s-au opus preluării Groenlandei, printre care Franţa, Germania, Danemarca, Olanda, Marea Britanie, Norvegia, Suedia şi Finlanda. Ulterior, liderul de la Casa Albă a escaladat conflictul, ameninţând cu tarife de 200% pentru vinul şi şampania franţuzească.
Pe lângă aşa-numita „bazooka”, liderii europeni discută şi despre activarea unui pachet mai vechi de măsuri de represalii, care ar presupune tarife asupra exporturilor americane în valoare de 93 de miliarde de euro. Doi diplomaţi UE au indicat că aceste tarife ar putea fi impuse rapid, în timp ce Comisia ar parcurge procedura mai complexă necesară declanşării Instrumentului Anti-Coerciţie.
„Trebuie să încetăm să mai fim naivi”
„Există o convergenţă cu germanii, o trezire din naivitate. Trebuie să încetăm să mai fim naivi”, a declarat un oficial francez de rang înalt, referindu-se la posibilitatea folosirii „bazookăi” împotriva Washingtonului. Preşedintele Emmanuel Macron susţine de mai mult timp această opţiune, deşi alte capitale au fost mai prudente, temându-se de represalii suplimentare din partea lui Trump şi de costurile economice pentru propriile economii.
La Berlin, calculul pare să fie că, pentru a evita un război comercial în toată regula cu Statele Unite, UE trebuie să dispună de un instrument de descurajare credibil.
„Avem la dispoziţie o serie de instrumente şi suntem de acord că nu ne dorim să le folosim. Dar dacă va fi nevoie, le vom folosi”, a declarat luni cancelarul german Friedrich Merz.
Instrumentul Anti-Coerciţie este unul dintre cele mai puternice pârghii ale UE, permiţând o gamă largă de măsuri, de la impunerea de tarife şi restricţionarea exporturilor de bunuri strategice până la excluderea companiilor americane de la licitaţii publice. Tocmai din acest motiv, o astfel de decizie nu ar fi luată cu uşurinţă, având un impact semnificativ asupra economiei europene.
Ultima dată când UE a luat în calcul folosirea acestui instrument împotriva SUA — după ce Trump a impus taxe unilaterale în 2025 — blocul comunitar a făcut un pas înapoi. De această dată, însă, capitalele europene par să aibă o toleranţă mai mare la costuri, susţin diplomaţii.
„Este o situaţie complet diferită faţă de vara trecută, când era vorba doar despre o dispută comercială. Atunci, ţările nu voiau să se certe pe diferenţa dintre 10 şi 15%. Acum nu mai suntem în zona lucrurilor <<frumoase de făcut>>, ci în cea a lucrurilor <<necesare>>”, a explicat unul dintre ei.
Declanşarea ACI ar necesita sprijinul a cel puţin 15 state membre în Consiliul UE. Diplomaţii speră ca şi premierul italian Giorgia Meloni, aliat declarat al lui Trump, să se alăture demersului. Ca a treia economie a Uniunii, poziţia Italiei ar fi un semnal important de unitate.
Deocamdată, Roma preferă continuarea dialogului de detensionare cu Washingtonul, iar poziţia Poloniei rămâne neclară. Totuşi, pe fondul apropierii de poziţie dintre Paris şi Berlin, presiunea asupra Romei şi Varşoviei de a se alinia va creşte semnificativ.
Un element-cheie pentru schimbarea atitudinii Germaniei îl reprezintă sprijinul mediului de afaceri. Bertram Kawlath, preşedintele asociaţiei germane a constructorilor de maşini (VDMA), a cerut Bruxelles-ului să ia în calcul folosirea Instrumentului Anti-Coerciţie, chiar dacă industria mecanică europeană este „deja afectată disproporţionat de tarifele americane”.