Europa, la un pas de un incident major: dronă rusească, neutralizată lângă portavionul nuclear francez Charles de Gaulle

Forțele NATO au fost nevoite să intercepteze o dronă rusească ce se îndrepta spre cel mai mare portavion al Europei, într-un episod catalogat drept „incident serios de securitate”, petrecut în portul Malmö, în Suedia.

Ținta: portavionul francez Charles de Gaulle, o navă de 260 de metri lungime, singurul portavion cu propulsie nucleară construit în afara flotei Statelor Unite. Nava, care poartă numele fostului președinte francez Charles de Gaulle, acostează periodic în porturi europene pentru exerciții strategice și poate transporta aproximativ 2.000 de militari și peste 30 de avioane de luptă, scrie Daily Mail.

Potrivit autorităților suedeze, drona ar fi decolat de pe o navă rusească aflată în apropiere și s-ar fi îndreptat direct spre portavion. Forțele armate suedeze au declanșat imediat o operațiune de bruiaj electronic, iar aparatul de zbor a dispărut de pe radare. Nu se știe dacă s-a întors la navă sau dacă s-a prăbușit în mare.

Incidentul are loc la doar câteva zile după ce președintele rus Vladimir Putin a lansat un nou avertisment sumbru către Occident, sugerând că adversarii Moscovei „știu cum s-ar putea termina lucrurile” dacă în conflict ar fi introdus „elementul nuclear”. Declarația a fost interpretată drept o nouă amenințare voalată privind escaladarea războiului.

În paralel, Serviciul rus de Informații Externe – SVR – a acuzat Marea Britanie și Franța că ar complota în secret pentru a furniza Ucrainei o „armă-minune”, sugerând chiar ipoteza unei bombe nucleare sau a unei „bombe murdare”. Kremlinul nu a prezentat însă nicio probă în sprijinul acuzațiilor.

În timp ce Moscova vorbește despre conspirații occidentale, realitatea de pe front indică pierderi masive. Surse occidentale susțin că Rusia pierde aproximativ 40.000 de militari pe lună, în timp ce recrutările ar fi în jur de 35.000. De la invazia declanșată în februarie 2022, peste 50.000 de soldați ruși ar fi dezertat, potrivit unui raport ONU. În total, pierderile – morți și răniți – ar fi depășit 1,2 milioane de oameni, o cifră care umbrește pierderile suferite de SUA în întregul Al Doilea Război Mondial.

Pe plan diplomatic, Moscova a reacționat dur după ce Uniunea Europeană a decis reducerea reprezentării diplomatice ruse la Bruxelles la 40 de persoane. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a calificat măsura drept „discriminatorie” și a promis represalii.

Între timp, războiul continuă cu o intensitate devastatoare. Rusia a lansat într-o singură noapte 420 de drone și 39 de rachete asupra Ucrainei, inclusiv rachete balistice, vizând infrastructura critică și zone rezidențiale din opt regiuni. Zeci de persoane, printre care și copii, au fost rănite.

În acest context tensionat, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat telefonic cu liderul american Donald Trump, mulțumindu-i pentru implicarea în eforturile de pace. La Geneva, emisarul american Steve Witkoff și consilierul Jared Kushner au purtat discuții cu oficiali ucraineni, inclusiv cu Rustem Umerov, privind sprijinul economic și perspectivele unei eventuale încetări a focului.

Negocierile rămân însă blocate în chestiunea teritoriilor ocupate de Rusia. Kievul și partenerii europeni îl acuză pe Putin că mimează interesul pentru pace pentru a evita noi sancțiuni, în timp ce își continuă ofensiva militară.

În acest joc periculos al amenințărilor și demonstrațiilor de forță, incidentul din Malmö capătă o greutate aparte. O dronă care se apropie de un portavion nuclear, într-un moment în care liderul de la Kremlin vorbește despre opțiunea nucleară, nu este un simplu accident tehnic.

Este un semnal. Iar Europa îl recepționează cu îngrijorare.