Europa, în regim de urgenţă - măsuri, promisiuni, perspective. Predoiu: Avem nevoie de mai multă Uniune Europeană, nu de mai puţină

Prim-vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu, şi jurnalistul Cristian Unteanu au făcut, joi, la Adevărul Live, o analiză a rezultatelor şi a perspectivelor deschise de Summitul extraordinar de miercuri, de la Bruxelles, în care şefii de state şi guverne s-au reunit pe problema migraţiei.

Principalele declaraţii ale lui Cătălin Predoiu:

Despre lucrările summitului informal de la Bruxelles

Aceste cifre importante arată profunzimea crizei, dar şi dorinţa politică de a rezolva criza. Cred că ar trebui să facem o analiză de fotografie a întregii problematici. Temperatura din sala Consiliului European încă nu a coborât. Declaraţiile sunt în toi.

Vedem clar că statele membre al UE nu pot face faţă provocării lumii globale de astăzi decât împreună. Avem nevoie nevoie de acest concept, de această construcţie instituţionaă, adică de UE, nu de mai puţină Uniunea Europeană. 

Cum s-ar fi descrucat un stat singur în faţa acestei provăcri, chiar dacă era vorba de un stat puternic, cum e cazul Germaniei. 

Despre afirmaţiile lui Francois Hollande

Declaraţia trimite la valoarea solidarităţii. Am văzut că e criticată fervent de anumiţi actori puternici. Ce voia să spună Hollane: Dacă nu înţelegem că această UNiunea e fondată pe valori şi instituţii, atunci un stat se exclude încet din această construcţie

Atenţia trebuie acordată acum reformei Uniuni Europene. Această criză a imigranţilor este mai importantză decât criza datoriei suverane. 

Planul Juncker

Nu văd alternativa decât nevoia dezvoltării instituţiilor europene. Vedem ce s-a întâmplat la graniţa cu Ungaria pentru că nu a fost pregătit planul european. Planul Juncker a fost şocant pentru anumite state. 

Acum sunt 19 state cae suportă proceduri de infrigement din cauza problemelor privind procedurile de azil. 

Soluţia bună pentru toate ţările Europei este Uniunea Europeană modernizată. Orice criză are o reacţie în instituţii. 

Alternativa nu este decât o dizolvare a proiectului european.

Răspunsul UE e în dinamică, se structurează, se structurează pe termen lung. Acum noi avem de -a face cu un prim val al migraţiei. Planul Juncker a fost coerent privind acţiunea primului val. 

Trebuie mers mai mult la cauzele imigraţiei. Diplomaţia europeană să se implice mai mult în ceea ce priveşte zonele de conflict (...) Planul Juncker prevede şi mergerea rezolvării problemei la rădăcini. 

Nu trebuie să derapăm, trebuie să proiectăm în viitor chestiunea securităţii, un aspect foarte important. 

Despre textul lui Donald Tusk 

Marele val de imigranţi nu este acesta, ci umătorul, se arată în textul lui Tusk )...) Eu refuz ideea prăbuşirii proiectului european. Modul de acţionare pe care trebuie să-l avem trebuie să ţină cont deaspectele umanitare, dar şi de partea de securitate. 

O atenţionare cu privire la această zonă de securitate şi de permeabilitatea a frontierelor noastre. Lipsa de anticipare, din punctul meu de vedere, a fost şocantă. 

Despre credibilitatea României

E greu să ajungi un actor important în momentul în care ai un premier trimis în judecată. E vorba de credibilitate aici. E nevoie de lideri puternici care să tragă statul în sus.  

Despre legea lobby-ului

Ca premier voi aplica programul de guvernare al PNL, iar acel program are un capitol care tratează lobby-ul şi diplomaţia publică. Este primul program de guvernare de acest fel

Jurnalistul Cristian Unteanu şi invitatul său, Cătălin Predoiu, prim-vicepreşedintele PNL şi candidatul nominalizat de acest partid pentru funcţia de prim-ministru, încearcă să descifreze sensul mesajelor politice degajate de documentul final al reuniunii şi de a vedea dacă, realist, există temeiuri pentru a crede că Europa s-a trezit din şoc şi a început să adopte deja primele măsuri coerente ale „soluţiei europene unice“ preconizate de Planul Juncker.

Asta, în contextul în care Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a avertizat că actualul plan de repartizare a cotelor de refugiaţi este departe de a fi suficient în raport cu milioanele de persoane care se pregătesc în acest moment să intre în Europa. „Vorbim acum nu despre mii, ci despre milioane de refugiaţi potenţiali care încearcă acum să ajungă în Europa“.

Sigur că este vorba de o presiune enormă, dar la care se adaugă şi urgenţa de a se lua măsuri coerente înainte de începerea iernii pentru a asigura îndiguirea fluxurilor migratorii dar şi pentru demararea unor acţiuni în teren, cât mai aproape de sursele reale care generează migraţia. Ajunge oare noul aflux financiar - deosebit de generos - anunţat acum de Comsia Europeană? Cum va reacţiona Turcia la cererile imperative ale UE care însoţesc pachetul suplimentar de 1 miliard de euro destinat susţinerii taberelor de refugiaţi din această ţară şi rezolvării unei părţi din problemele sociale pe care ele le implică? Va reuşi oare UE în încercarea de a sprijini formarea unui guvern de coaliţie în Libia, tocmai în ideea de a opri sau micşora capacitatea uneia dintre cele mai masive rute de tranzit a migraţiei ilegale prin Mediterana? Ce paote să facă UE în cazul conflictului sirian, ce tip de contribuţie este aşteptată de partenerii internaţionali?

Cum şi-a negociat România poziţia în rezolvarea acestei crize? Am ştiut să ne maximizăm şansele şi să ne jucăm corect atuurile ca ţară de „ultimă frontieră” a Europei la contactul cu spaţiile generatoare ale crizei?

Întrebări importante, urgente, cu final încă deschis: vă invităm să auziţi câteva răspunsuri, pe Adevărul LIVE, începând cu orele 11.00.