Europa face acum ceea ce părea de neconceput acum câțiva ani: plănuiește cum să riposteze la războiul hibrid al Rusiei

Europa începe să gândească de nefirescul de ieri: cum să riposteze Rusiei. Statele occidentale discută, tot mai deschis, despre operațiuni cibernetice ofensive coordonate și exerciții militare-surpriză, pe fondul intensificării campaniei Moscovei de destabilizare a aliaților NATO, scrie politico.eu.

Atacurile devin tot mai greu de ignorat: drone rusești care traversează spațiile aeriene ale Poloniei și României, dispozitive misterioase care blochează aeroporturi și baze militare, interferențe GPS, incursiuni aeriene și navale, ba chiar și un sabotaj pe o linie feroviară strategică spre Ucraina.

“Rusia testează constant limitele. Vrea să vadă ce răspuns primește și cât de departe poate merge”, avertizează ministra de Externe a Letoniei, Baiba Braže. „Nu vorbele trimit semnalul, ci acțiunile.”

În culise, diplomații discută scenarii care până recent păreau de domeniul ficțiunii: atacuri cibernetice coordonate asupra infrastructurilor rusești, atribuirea rapidă și publică a agresiunilor hibride, sau exerciții militare organizate fără preaviz în apropierea graniței estice a alianței.

Scara atacurilor nu mai are precedent

În primele șapte luni ale anului, think tank-ul Globsec a contabilizat peste 110 acte de sabotaj și tentative de atac pe teritoriul european — majoritatea în Polonia și Franța — comise de persoane cu legături cu Moscova.

Și Kremlinul nu ascunde că urmărește atent militarizarea Europei. La forumul Valdai, Vladimir Putin a vorbit despre „spațiul creativ” al politicii externe contemporane, lăsând să planeze întrebarea: e doar retorică sau urmează un răspuns?

Pentru Europa, ecuația este complicată: cum răspunzi unei puteri nucleare fără să escaladezi până la punctul ireversibil? Cum descurajezi, fără să provoci?

“Nu ne putem permite frică. Trebuie să fim fermi”, spune șeful Apărării din Suedia, generalul Michael Claesson.

Tonul se schimbă

După sabotarea unei linii feroviare vitale, Polonia a trimis 10.000 de militari să protejeze infrastructura critică. Premierul Donald Tusk a mers mai departe: a acuzat Rusia de „terorism de stat”.

Italia a reacționat și ea. Ministrul apărării, Guido Crosetto, a criticat „inerția Europei” și a prezentat un plan de 125 de pagini pentru contracararea agresiunilor hibride. Propune un Centru European pentru Combaterea Războiului Hibrid, o forță cibernetică de 1.500 de specialiști și unități militare instruite în inteligență artificială.

“Rusia escaladează războiul hibrid împotriva cetățenilor UE”, avertizează ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski.

Dilema esențială: poate democrația folosi armele autoritarismului?

Statele europene sunt constrânse de propriile reguli. Spre deosebire de Moscova, Bruxelles-ul nu poate recurge la ambiguități deliberate. Profesorul Kevin Limonier, expert în război informațional, întreabă răspicat: pot statele de drept folosi aceleași instrumente ca un regim autoritar?

Unele țări au început deja să modifice cadrul legal, permițând doborârea dronelor deasupra zonelor sensibile. Altele — precum Danemarca sau Cehia — au ridicat barierele pentru operațiuni cibernetice ofensive. Marea Britanie a folosit metode similare contra ISIS în 2017.

Pentru Baiba Braže, direcția e clară: ofensivă cibernetică, coordonare între servicii, creșterea capacității de reacție.

Experții văd posibile ținte: zone industriale strategice din interiorul Rusiei — cum e parcul Alabuga, unde sunt produse drone Shahed — sau infrastructura energetică. „Putem afecta sistemul, perturbând funcționarea lui”, spune analistul Filip Bryjka.

Războiul informațional: o frontieră închisă

Europa trebuie să poată contracara și propaganda rusă în interiorul Federației. Însă publicul rus este „aproape inaccesibil”, recunoaște un înalt oficial militar. De aceea, statele occidentale caută mai strânsă cooperare cu țările care înțeleg mentalitatea rusă și mecanismele de influență.

Totuși, orice acțiune trebuie să rămână „negabilă”, subliniază un diplomat european.

NATO: apărare, nu ofensivă

Alianța evită operațiunile care ar putea fi interpretate ca agresive. „Răspunsurile asimetrice fac parte din discuție, dar nu vom coborî la tacticile Rusiei”, spune un diplomat NATO.

În schimb, accentul cade pe demonstrații de forță și unitate: atribuirea rapidă a atacurilor hibride, exerciții militare anunțate pe ultima sută de metri în statele baltice, mobilizarea flexibilă a resurselor.

Centrele specializate în amenințări hibride, precum cel din Helsinki, lucrează la politici și programe de instruire pentru întărirea apărării colective.

“Mai este mult de făcut”, admite un diplomat al alianței. „Trebuie să arătăm, prin toate mijloacele disponibile, că suntem atenți și că putem muta rapid resursele acolo unde e nevoie.”