Este sau nu este Vladimir Putin un criminal de război? Analiză „The Guardian”

Joe Biden, Preşedintele Statelor Unite ale Americii, l-a calificat pe Vladimir Putin drept „criminal de război”. Publicaţia „The Guardian” a publicat joi o analiză prin intermediul căreia au încercat să răspundă la întrebarea care stă pe buzele tuturor. Este sau nu este Putin un criminal de război?

Preşedintele american, Joe Biden, l-a numit pe Vladimir Putin „criminal de război”, datorită tuturor atacurilor desfăşurate în Ucraina. 

„A declara pe cineva criminal de război nu este la fel de simplu ca doar rostirea cuvintelor. Există definiţii şi procese stabilite pentru a determina cine este un criminal de război şi cum ar trebui să fie pedepsit”, scrie The Guardian. 

„Termenul se aplică oricărei persoane care încalcă un set de reguli adoptate de liderii mondiali, cunoscut sub numele de legea conflictelor armate. Regulile guvernează modul în care ţările se comportă în timp de război. Aceste reguli au fost modificate şi extinse în ultimul secol, extrase din convenţiile de la Geneva de după cel de-al doilea război mondial şi protocoale adăugate mai târziu. Regulile urmăresc să protejeze persoanele care nu participă la lupte şi pe cei care nu mai pot lupta, inclusiv civili precum medicii şi asistentele, trupele rănite şi prizonierii de război. Tratatele şi protocoalele stabilesc cine poate fi vizat şi cu ce arme. Anumite arme sunt interzise, inclusiv agenţi chimici sau biologici”, notează The Guardian. 

De ce fel de crime este nevoie ca cineva să fie declarat „criminal de război”? 

„Încălcările grave ale convenţiilor care echivalează cu crime de război includ uciderea intenţionată şi distrugerea extinsă şi însuşirea proprietăţii nejustificate de nevoile militare. Alte crime de război includ ţintirea deliberată a civililor, utilizarea forţei disproporţionate, folosirea scuturilor umane şi luarea de ostatici”, scrie The Guardian. 

Curtea Penală Internaţională învinovăţeşte şi crimele împotriva umanităţii produse în contextul „unui atac pe scară largă sau sistematic îndreptat împotriva oricărei populaţii civile”. Din acestea fac parte: omuciderea, exterminarea, tortura, violul şi sclavia sexuală.  

”Cel mai probabil mod prin care Putin ar putea ajunge să fie definit ca un criminal de război este prin doctrina legală larg recunoscută a răspunderii de comandă”, notează The Guardian. 

În contextul în care conducătorul ordonă, află despre sau sunt în situaţia în care să afle despre crime şi nu au acţionat pentru a împiedica crima, aceştia sunt traşi la răspundere din punct de vedere penal. 

Căile spre realizarea justiţiei 

Conform The Guardian, există patru căi pentru investigarea şi determinarea crimelor de război. 

• Prin intermediul Curţii Penale Internaţionale (CPI).
• ONU poate să transfere munca din cadrul comisiei de anchetă către un tribunal internaţional hibrid pentru crime de război, urmărindu-l penal pe Kremlin. 
• Alcătuirea unui tribunal sau instanţă care să-l judece pe Putin de către un grup de state şi grupuri interesate, precum: NATO, UE şi SUA. 
• Unele ţări îl urmăresc penal pentru crimele de război pe Putin, spre exemplu: Germania îl investighează pe Putin. Statele Unite nu au o astfel de lege. 

Unde ar fi judecat Putin 

În acest moment nu este clar, deoarece Rusia nu recunoaşte jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale şi nu ar trimite niciun suspect la sediul instanţei de la Haga. Putin ar putea fi judecat într-o ţară aleasă de ONU. 

Cine a mai fost judecat pentru crime de război 

„De la tribunalele din Nürnberg şi Tokyo până la audieri ad-hoc mai recente, lideri de rang înalt au fost urmăriţi penal pentru acţiunile lor în ţări precum Bosnia, Cambodgia şi Rwanda”, scrie The Guardian. 

Slobodan Milošević, fostul lider iugoslav, a fost judecat de un tribunal al ONU de la Haga pentru confruntările sângeroase de la căderea Iugoslaviei, în anul 1990. Acesta a murit în celula sa, înainte de verdictul instanţei. Complicele său de origine sârbă, Radovan Karadžić şi liderul militar sârb bosniac, generalul Ratko Mladić, îşi ispăşesc pedeapsa pe viaţă. 

Charles Taylor, fostul preşedinte liberian, a fost condamnat la 50 de ani de închisoare pentru patronajul atrocităţilor din ţara vecină, Sierra Leone. 

Hissene Habre, fostul dictator al Ciadului, a murit anul trecut. Acesta a fost primul şef de stat care a fost condamnat la închisoarea pe viaţă de către un tribunal african.