De la „Furtuna în deșert” la războiul din Ucraina: de ce ucrainenii au pierdut 90% din tancurile americane M1 Abrams

Tancul american M1 Abrams, unul dintre cele mai cunoscute vehicule blindate ale armatei SUA, a fost utilizat în ultimele patru decenii în conflicte majore din Orientul Mijlociu și Asia Centrală. Experiența acumulată în operațiuni precum „Furtună în Deșert”, dar și în Irak, Afganistan, Yemen și, recent, în Ucraina, a demonstrat atât punctele forte ale vehiculului, cât și limitele acestuia în contexte militare moderne. În Ucraina, însă, tancul s-a confruntat cu cele mai dificile condiții de până acum.

Analistul militar Isaac Zeitz, citat de publicația 19FortyFive, a trecut în revistă istoricul operațional al Abrams și a examinat motivele pentru care vehiculele furnizate Ucrainei au înregistrat pierderi semnificative pe linia frontului.

Utilizare în conflictele anterioare

Primele teste majore ale M1 Abrams au avut loc în timpul războiului din Golf. Datorită blindajului compozit de tip Chobham, care include straturi de uraniu sărăcit, și a unor sisteme avansate de ochire, tancul a avut un avantaj considerabil în fața modelelor sovietice T-55, T-62 și T-72 din dotarea Irakului. Precizia la distanțe mari și capabilitățile optice moderne au contribuit la succesul operațiunilor americane, deși consumul ridicat de combustibil a rămas o provocare logistică.

În Irak, Abrams s-a dovedit rezistent în mediul urban, inclusiv în fața dispozitivelor explozive improvizate și lansatoarelor de grenade. Masa și dimensiunile vehiculului au limitat însă mobilitatea în zonele dens construite. În Afganistan, terenul montan și natura conflictului au redus utilitatea tancurilor, dar acestea au fost folosite ocazional împotriva pozițiilor fortificate.

Provocările din Ucraina

Operațiunile din Ucraina au reprezentat un test fără precedent, marcat de prezența pe câmpul de luptă a dronelor de atac, a sistemelor moderne antitanc și a mijloacelor avansate de supraveghere. Lipsa unei acoperiri aeriene constante și sprijinul limitat din partea artileriei au făcut vehiculele mai expuse riscurilor.

Potrivit unor surse occidentale, Ucraina ar fi pierdut aproximativ 90% dintre tancurile Abrams primite, un procent care reflectă schimbările majore în caracterul războiului modern, unde sistemele fără pilot și informațiile în timp real au devenit decisive.

Isaac Zeitz notează că dronele de tip kamikaze și capacitatea forțelor ruse de a exploata punctele vulnerabile ale vehiculului au influențat semnificativ rezultatele de pe teren.

Puncte forte și limitări tehnice

De-a lungul utilizării sale, M1 Abrams a fost apreciat pentru blindajul solid, sistemele de conducere a focului și capacitatea de a opera eficient în coordonare cu alte unități.

În versiunile mai recente, echipamentul electronic al tancului îi permite să comunice și să primească informații de la alte unități fără probleme, ceea ce îmbunătățește semnificativ cunoștințele echipajului despre situația de pe câmpul de luptă. Iar designul general pune siguranța personalului pe primul loc, ceea ce face ca Abrams să fie unul dintre cele mai rezistente tancuri de luptă de pe planetă.

Pe de altă parte, greutatea și motorul lui Abrams îl fac o povară logistică. Unitatea de propulsie necesită întreținere și realimentare frecvente. Blindajul său, deși rămâne greu și fiabil, nu mai este suficient pentru a proteja împotriva sistemelor moderne de lansare a rachetelor antitanice.

După cum a demonstrat războiul din Ucraina, Abrams este, de asemenea, vulnerabil la dronele FPV, care pot lovi cu precizie punctele sale slabe. În același timp, tancul este și foarte mare – profilul său caracteristic îl face ușor de remarcat de către inamicii care dispun de mijloace sofisticate de recunoaștere și supraveghere.

„În cele din urmă, Abrams va fi înlocuit cu un nou tanc, dar până atunci va continua să servească ca un cal de bătaie fidel al Americii”, a concluzionat Zeitz.

Anterior, analiști occidentali au subliniat că tancurile livrate Ucrainei – indiferent de tip – s-au confruntat cu dificultăți similare din cauza utilizării pe scară largă a dronelor și a sistemelor antitanc moderne, ceea ce a transformat aceste vehicule într-o resursă a cărei eficiență depinde puternic de sprijinul tactic oferit de alte elemente ale forțelor armate.