De ce şi-ar risca viaţa imigranţii chinezi pentru a ajunge în UK? Explicaţiile unui specialist român
0Moartea a 39 de cetăţeni chinezi descoperiţi într-un camion frigorific într-un parc industrial din Marea Britanie rămâne să fie elucidată, procurorii belgieni deschizând o investigaţie pentru crimă, iar premierul britanic Boris Johnson cerând aducerea în faţa justiţiei a celor vinovaţi.
Totuşi de ce cetăţeni ai celei de-a doua economii turistice a lumii şi-ar risca viaţa într-un asemenea mod pentru a ajunge pe teritoriul Marii Britanii?, se întreabă CNN, într-o analiză a fenomenului migraţiei cetăţenilor chinezi în lume.
Potrivit Institutului de Politici ale Migraţiei, la nivel global sunt 258 de milioane de migranţi, din care 10 milioane sunt originari din China, a patra ţară din lume ca sursă de migranţi.
Majoritatea dintre aceştia, 2.5 milioane, sunt rezidenţi în SUA. În 2018, Marea Britanie a eliberat 730.000 de vize cetăţenilor chinezi, o creştere de 11% faţă de anul precedent.
Presupunerea comună că aceştia sunt printre cei mai săraci în ţara lor, iar ei îşi părăsesc ţara pentru că nu mai îndură starea de teroare, căutând joburi slab calificate, nu este în mod necesar adevărată.
Potrivit reprezentantei Programului Internaţional al Institutului de Politici ale Migraţiei, Natalia Banulescu-Bogdan, din China emigrează un număr mare de oameni şi ei sunt de toate felurile, de la cei mai puţin calificaţi la specialişti. Ea mai spune că migranţii chinezi către SUA şi Europa nu sunt „cei mai săraci dintre săraci”, întrucât este nevoie de resurse substanţiale, indiferent că urmează calea legală sau ilegală: taxe pentru vize, paşapoarte sau taxe penttru contrabadişti, care nu sunt mici. De fapt, emigrarea implică mai degrabă „know-how şi conştientizarea oportunităţilor, care necesită o reţea sofisticată de oameni care se află deja peste hotare. De obicei cei care pleacă tind să fie cei care au deja cunoscuţi stabiliţi în străinătate”.
Totuşi migranţii chinezi se împart în două categorii inegale ca număr, spune Bănulescu, cei înallt calificaţi se îndreaptă către SUA şi alte ţări unde se obţin câştiguri mari în sectoarele ştiinţifice şi tehnologice, în timp ce ceilalţi, mai puţin calificaţi, caută muncă în construcţii în Africa şi estul Europei
Între 10 şi 20 la sută dintre cei care vin din China se află în Africa, iar statulul lor socio-economic este destul de diferit, de la diplomaţi la lucrători în sănătate sau muncitori în proiecte de infrastructură.
De asemenea, mulţi studenţi chinezi studiază în străinătate, 40 la sută din totalul studenţilor străini provenind din China. UK a oferit anul trecut 100.000 de vize de studiu Tier 4 chinezilor, cu 13 la sută mai mult decât anul precedent.
Potrivit raportului anual britanic asupra scalviei moderne, China se situează pe locul patru în lume în ceea ce priveşte ţara de provenienţă a victimelor scalviei în UK, după UK, Albania şi Vitenam.
Cu toate acestea, spune economistul Christian Dustmann de la Centrul de cercetare şi analiza a migraţiei din Londra, numărul chinezilor care ajung ilegal în UK este unul mic comparativ cu cei veniţi din ţări mediteraneene, precum Spania şi Italia, tocmai pentru că e mai dificil pentru ei să intre pe teritoriul Marii Britanii. Totuşi sunt mulţi imigranţi ilegali chinezi în toate ţările europene, Italia fiind una dintre destinaţiile preferate, aceştia lucrând aici în industia texilă pentru sume derizorii.
În SUA, în 2018 au fost prinşi la graniţă 1.077 de cetăţeni chinezi. De ce îşi asumă ei riscuri?
Dustnabb spune că China a cunoscut o dezvoltare economică de proporţii, inclusiv prin schimbarea schemei de pensii care a scos pe mulţi din sărăcie, în general chinezii au devenit mai bogaţi, iar condiţiile s-au îmbunătăţit într-un ritm alert, ceea ce nu înseamnă însă că grupuri de oameni nu au cunoscut consecinţe negative ale acestei dezvoltări rapide.
Bănulescu spune că devenind mai bogată, China s-a transformat într-o societate mai puţin egală, dată fiind şi mărimea ţării.
Potrivit Institutului pentru Politici ale Migraţiei, cetăţenii chinezi şi-au părăsit ţara din multe motive, între care represiune politică, politica unui singur copil şi dorinţa de a studia în străinătate.
Bănulescu spune însă că modul în care aleg să plece diferă semnificativ şi aici intervine contrabanda cu persoane şi traficul de persoane.
„Nu putem şti dacă în cazul celor morţi avem de-a face cu o operaţiune de contrabandă care a mers prost, însă e important să înţelegem că linia de separare între cele două nu este una clară”, a spus specialista, întrucât relaţia cu traficanţii se poate deteriora pe drum şi să devină una de tipul constrângerii.
„O reţea de crimă organizată poate încerca să ia mai mulţi bani de la aceşti oameni sau ar putea fi mai multe puncte de oprire între China şii UK, nefiind vorba de o singură grupare, iar migranţii să fie daţi dintr-o mână în alta. E posibilă ca unii şoferi să nu ştie efectiv că transportă oameni. Există o mare varietate de termeni infracţionali care ar putea acoperi ce se întâmplă în aceste operaţiuni”, a spus Bănulescu.