De ce cresc temerile privind o posibilă confruntare între Rusia și NATO. Unde poate ataca Putin
0Pe fondul consolidării flancului estic al NATO și al războiului din Ucraina, analiști și oficiali din Europa de Est discută tot mai des despre posibilitatea unor noi tensiuni în regiunea baltică. În centrul acestor scenarii apar două puncte considerate sensibile din punct de vedere strategic: orașul Narva din Estonia și coridorul Suwałki, fâșia de teritoriu dintre Polonia și Lituania care leagă Belarusul de exclava rusă Kaliningrad.
Potrivit Reuters, NATO intenționează să întărească apărarea în Estonia și Letonia printr-o structură militară capabilă să desfășoare rapid trupe în eventualitatea unui conflict cu Rusia. Un corp militar germano-olandez, care poate ajunge la aproximativ 60.000 de militari, ar urma să coordoneze apărarea regiunii.
Decizia reflectă importanța strategică tot mai mare a statelor baltice, într-un moment în care Alianța avertizează în mod repetat asupra riscurilor generate de politica externă a Kremlinului.
Moscova respinge acuzațiile privind intenții agresive și susține că extinderea NATO spre est reprezintă principala sursă de tensiune.
Scenarii hibride și temeri privind testarea articolului 5
În Ucraina, opiniile experților privind riscul unei escaladări în regiunea baltică sunt împărțite.
Politologul ucrainean Andrii Zolotariov consideră că Rusia ar putea încerca, în următoarele luni, să testeze capacitatea de reacție a NATO prin metode hibride, fără o invazie militară convențională.
El indică drept posibil punct vulnerabil orașul Narva, aflat la granița dintre Estonia și Rusia și locuit în majoritate de vorbitori de limbă rusă.
Potrivit acestuia, Kremlinul ar putea încerca să exploateze tensiunile identitare sau sociale pentru a crea un scenariu similar celor apărute în estul Ucrainei după 2014.
O altă zonă invocată frecvent în analizele de securitate este coridorul Suwałki, considerat una dintre cele mai sensibile regiuni ale NATO. Acesta reprezintă singura conexiune terestră dintre statele baltice și restul Alianței și separă Belarusul de regiunea Kaliningrad.
Zolotariov susține că eventualele provocări ar putea lua forma unor atacuri cibernetice, incursiuni cu drone, operațiuni de sabotaj sau campanii de destabilizare, mai degrabă decât a unei confruntări directe între armate.
„Este mai probabil un scenariu hibrid decât o agresiune militară clasică”, afirmă el.
Analistul mai avertizează că Belarusul ar putea deveni, la rândul său, ținta unor provocări menite să atragă regimul de la Minsk într-o implicare mai directă în războiul din Ucraina.
„Rusia nu are resurse pentru un nou front”
Alți experți resping însă ipoteza unei escaladări majore în regiunea baltică pe termen scurt.
Politologul Ruslan Bortnik afirmă că Rusia este concentrată în prezent aproape integral asupra războiului din Ucraina și nu dispune de suficiente resurse pentru deschiderea unui nou front împotriva NATO.
„Principalele obiective ale Kremlinului rămân Ucraina și, într-o anumită măsură, Republica Moldova. Statele baltice nu sunt acum prioritatea strategică a Moscovei”, spune el.
Bortnik consideră că riscul unor operațiuni hibride sau acte de sabotaj în Europa de Est rămâne real, însă probabilitatea unei intervenții militare directe este redusă.
Potrivit acestuia, întreaga regiune dintre Marea Baltică și Marea Neagră traversează o perioadă de tensiuni în creștere și de „pregătire psihologică” pentru eventuale crize de securitate.
NATO și Rusia își întăresc pozițiile
În paralel, dezbaterile privind sprijinul occidental pentru Ucraina continuă în interiorul NATO.
Mai multe state europene, inclusiv Marea Britanie, Franța, Italia și Spania, au blocat recent o propunere a secretarului general al Alianței, Mark Rutte, care prevedea alocarea unui procent fix din PIB pentru ajutor militar destinat Ucrainei.
În același timp, Rusia continuă să își consolideze prezența militară în Kaliningrad. Potrivit informațiilor apărute în presa regională, Moscova a desfășurat sisteme de rachete Iskander în enclava dintre Polonia și Lituania.
Aceste sisteme pot atinge ținte aflate pe teritoriul mai multor state NATO, inclusiv Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Suedia și Germania.
Pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, iar relațiile dintre Rusia și Occident rămân profund tensionate, regiunea baltică este privită tot mai mult ca un posibil punct de presiune strategică în confruntarea dintre Moscova și NATO.