Danemarca vrea să trimită prizonieri străini în Kosovo, dar ONU critică planul
0Pentru a reduce supraaglomerarea închisorilor, Danemarca vrea să transfere sute de deținuți străini într-un penitenciar din Kosovo. ONU și organizațiile pentru drepturile omului critică inițiativa, considerând-o discriminatorie.
Guvernul danez intenționează să trimită până la 300 de prizonieri străini într-o închisoare din Kosovo, în încercarea de a reduce presiunea asupra sistemului său penitenciar, care în 2023 a atins un nivel record de supraaglomerare de 101,2%.
Proiectul, inițiat în 2021 de guvernul social-democrat condus de Mette Frederiksen, a fost aprobat de autoritățile din Kosovo și presupune renovarea unei închisori din Gjilan, aflată la 50 km sud de capitala țării. Aceasta ar urma să găzduiască doar deținuți care trebuie deportați după ispășirea pedepsei, excluzându-i pe cei condamnați pentru terorism, crime de război sau cei cu probleme psihice.
Acest plan „este un mesaj fără echivoc și clar pentru infractorii deportați că viitorul lor, chiar și în timpul condamnării lor, nu va fi în Danemarca”, a declarat ministrul danez al Justiției, Peter Hummelgaard, în timpul unei vizite la închisoare în septembrie.
În schimb, Kosovo va primi 200 de milioane de euro de la Danemarca, bani ce vor fi investiți în sistemul penitenciar local și în proiecte de energie regenerabilă. Renovarea unității, care este în curs de desfășurare fără o dată clară de finalizare, a suferit mai multe întârzieri și vizează în prezent o dată de deschidere în 2026, scrie G4Media.
Planul a stârnit indignare în rândul organizațiilor pentru drepturile omului și a Comitetului ONU împotriva Torturii. Danemarca „ar trebui să se abțină de la închirierea închisorilor în afara teritoriului său și să se asigure că deținuții nu sunt discriminați pe baza naționalității sau a statutului lor de familie”, a conchis organismul într-un document din 2023.
ONU avertizează că transferul ar putea încălca drepturile fundamentale ale deținuților, discriminându-i pe baza naționalității. De asemenea, există temeri că aceștia nu vor avea acces la servicii medicale adecvate și că familiile lor vor întâmpina dificultăți în a-i vizita.
Proiectul a fost denunțat de diverse organizații neguvernamentale și a făcut chiar obiectul unor întrebări în Parlamentul European din partea europarlamentarilor Partidului Socialiștilor Europeni (PSE). Potrivit petiției, acordul este rezultatul unei „abordări periculoase” care „încearcă să economisească costuri, ignorând în același timp noțiunile de reabilitare a deținuților sau respectarea drepturilor fundamentale și a demnității umane”.
Cu toate acestea, în ciuda îndoielilor cu privire la posibilitatea ca centrul kosovar să-și deschidă efectiv porțile, guvernul lui Frederiksen – care anterior a susținut politicile xenofobe ale extremiștilor Partidului Popular Danez – a insistat în mod repetat că nu va da înapoi. În plus, ministrul Justiției Humelgaard a efectuat deja mai multe vizite în Kosovo, iar autoritățile locale au confirmat, recent, că planul este încă în vigoare, cu ideea inițială de a găzdui aproximativ 100 de prizonieri, în cadrul unui acord pentru 10 ani.
Între timp, alte țări, precum Belgia și Marea Britanie, ar fi interesate să adopte strategii similare, însă Kosovo a declarat că, momentan, nu intenționează să accepte alte solicitări.