Rusia, audiată la Curtea Internațională de Justiție pentru acuzațiile de „genocid” formulate de Putin împotriva Ucrainei

Curtea Internațională de Justiție (CIJ), cea mai înaltă juridisticție a ONU, va demara în septembrie audierile într-o procedură deschisă de Ucraina împotriva Rusiei.

La scurt timp după declanșarea invaziei ruse, care a început la 24 februarie 2022, Ucraina a sesizat CIJ pentru faptul că Rusia a recurs în mod eronat la acuzații de genocid împotriva sa pentru a-și justifica agresiunea militară și pentru a-și acoperi propriile acte de genocid.

„Rusia trebuie să dea socoteală pentru că a manipulat noţiunea de genocid pentru a-şi justifica agresiunea. Cerem o decizie urgentă care să ordone Rusiei să înceteze imediat orice activitate militară”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski la acea vreme.

În martie 2022, după sesizare, judecătorii CIJ au ordonat printr-o măsură urgentă Rusiei să îşi suspende operaţiunile militare din Ucraina.

Audierile în cazul procedurii intentate de conducerea de la Kiev vor începe pe 18 septembrie, cu prezentarea obiecțiilor Rusiei. Reprezentanții Ucrainei își vor expune punctul de vedere a doua zi. Apoi, în cea de-a treia zi de audieri, pe 20 septembrie, CIJ va asculta alte 32 de state, toate susținătoare a cauzei Ucrainei.

În iunie, CIJ, cu sediul la Haga, a autorizat intervenția a 32 de ţări de partea Ucrainei în acest dosar. Printre aceste țări nu se află și Statele Unite, a căror solicitare a fost respinsă de instanța ONU.

Intervenţiile statelor care susțin Ucraina în fața agresiunii militare ruse se vor concentra în principal asupra competenţei CIJ în acest dosar, precizează France-Presse, preluată de Agerpres.

O a doua expunere a argumentelor va avea loc de pe 25 până pe 27 septembrie.Kievul a semnalat CIJ că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a făcut referire la Convenţia ONU asupra genocidului atunci când a enumerat motivele invaziei. 

Potrivit părții ucrainene, acuzațiile de „genocid” împotriva minorității ruse din Donbass sunt false, menite să fie doar un pretext pentru declararea războiului și pentru înlăturarea suspiciunilor în acest sens la adresa Rusiei.

Inițial, Moscova a respins audierile, susținând într-o declaraţie scrisă că CIJ nu are competenţă în acest dosar, deoarece cererea Kievului nu s-ar afla sub incidenţa Convenţiei din 1948 asupra genocidului.

CIJ a fost înfiinţată după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a regla diferendele între statele membre ale ONU. Cu toate că deciziile sale sunt constrângătoare, instanța ONU nu are niciun mijloc pentru a le face să fie aplicate.