Poziția României în acuzațiile de genocid aduse Rusiei de către Ucraina la Curtea Internațională de Justiție
0România a depus, marți, Declarația de Intervenție în procedurile inițiate de Ucraina contra Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) în diferendul privind Acuzații de genocid în conexiune cu Convenția privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid.
„România a depus marți, 13 septembrie 2022, Declarația de Intervenție în procedurile inițiate de Ucraina contra Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), având ca obiect diferendul referitor la Acuzații de genocid în conexiune cu Convenția privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid, care se referă la aspecte privind interpretarea, aplicarea și îndeplinirea obligațiilor prevăzute în Convenția menționată, încheiată în 1948 sub egida ONU. Declarația de Intervenție a fost depusă în aplicarea articolului 63 din Statutul CIJ, acest act procedural fiind efectuat prin intermediul Ambasadei României la Haga” , se arată în comunicatul de presă transmis de Ministerul Afacerilor Externe.
Potrivit MAE, declarația României ”este structurată astfel încât să fie respectate cerințele cuprinse în articolul 82, alineatul (2) din Regulile de Procedură ale CIJ, cu privire la conținutul intervenției. Astfel, Declarația cuprinde elemente precum temeiul potrivit căruia România este parte la Convenția privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid, identificarea prevederilor Convenției vizate de intervenția României, expunerea interpretării susținute de România în privința acestor prevederi, lista documentelor invocate în sprijinul poziției României”.
Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu a fost desemnat, potrivit comunicatului de presă, agent al României în fața CIJ. În calitate de co-agenți au fost desemnați directorul general pentru afaceri juridice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe și ambasadorul României în Regatul Țărilor de Jos.
Poziția României
Potrivit MAE, „decizia României de a interveni în aceste proceduri, inclusiv prin rolul de Agent asumat de șeful diplomației române, reflectă, o dată în plus, încrederea părții române în rolul fundamental pe care instrumentele dreptului internațional și cadrul instituțional specific al justiției internaționale, în care Curtea Internațională de Justiție, organul principal judiciar al ONU, ocupă un loc proeminent, îl au, în scopul menținerii și restabilirii păcii și securității internaționale”.
Demersul consolidează, potrivit MAE, profilul de actor responsabil și de participant activ al României la eforturile întreprinse în plan regional, european, euroatlantic și internațional, în contextul războiului ilegal și nejustificat declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Cerere de inițiere a producerilor contra Rusiei depusă de Ucraina
Potrivit MAE, la 26 februarie 2022, Ucraina a depus cererea de inițiere a procedurilor contra Federației Ruse la Curtea Internațională de Justiție, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea și îndeplinirea obligațiilor prevăzute în Convenția ONU din 1948 privind prevenirea și reprimarea crimei de genocid.
„Ucraina a reclamat faptul că Federația Rusă a invocat, în mod fals, comiterea de către Ucraina a unor acte de genocid în regiunile Luhansk și Donetsk, pentru a justifica recunoașterea așa-numitelor R.P. Donetsk și R.P. Luhansk, precum și pentru a desfășura o așa-zisă „operațiune militară specială” împotriva Ucrainei. În baza acestor acuzații false, Federația Rusă este angajată, în prezent, într-un proces de invazie militară a Ucrainei, care are ca efecte încălcări grave și pe scară largă ale drepturilor omului și dreptului internațional umanitar” , se arată în comunicat.
Conform CIJ, până la acest moment au depus declarații de intervenție în aceste proceduri: Lituania, Letonia, Noua Zeelandă, Regatul Unit, Germania, SUA și Suedia. În ceea ce privește UE, această a transmis informații utile judecății cauzei în baza dispozițiilor art. 34 alin. 2 din Statutul CIJ, potrivit MAE.
Se încarcă comentariile...
