Cum se implică Biserica Ortodoxă din Cipru în criza care a lovit ţara

În Cipru, mică republică mediteraneană cufundată într-o criză economică istorică, arhiepiscopul Hrisostom al II-lea, şeful Bisericii Ortodoxe, intervine în dezbaterea politică. În permanenţă şi fără nicio reţinere, scrie publicaţia franceză „Le Figaro“.

La sfârşitul lunii martie, planul de salvare a Europei a impus Ciprului, în schimbul unui ajutor de 10 miliarde de euro, o taxare a conturilor bancare de peste 100 000 de euro din cele două principale instituţii bancare ale ţării.De îndată ce noul preşedinte cipriot, Nicos Anastasiades, a acceptat acest plan, Hrisostom II a cerut capul ministrului de Finanţe şi al guvernatorului băncii centrale.

Preafericitul Hrisostom II este în primul rând un om de afaceri în fruntea unei biserici foarte bogate. Presa cipriotă scrie că ar avea o relaţie specială cu Moscova şi ar fi personalitatea cea mai influentă.

Arhiepiscop businessman

Prelatul primeşte în palatul episcopal, o clădire de stil neo-bizantin, cu arcade elegante, construită în anii 1950. În curte tronează o statuie înaltă a arhiepiscopului Macarie, ilustrul predecesor al lui Hrisostom II şi primul preşedinte al Ciprului independent în 1959.

Despre planul de salvare financiar, preafericitul declară ferm: „situaţia este creată de Germania, FMI şi BCE. Ei au pedepsit Ciprul". Un sentiment de nedreptate larg împărtăşit de către deponenţi, dintre care mulţi şi-au văzut economiile evaporându-se peste noapte.

Cu un simţ acut al afacerilor, Biserica ortodoxă cipriotă  a decis să-şi foloseacă bogăţiile pentru a-i ajuta pe cei nevoieşi şi tocmai a deschis restaurante populare.

În afară de proprietarul multor hectare de pământ, Biserica din Cipru este cel mai mare acţionar al fabricii care produce berea naţională, Keo. Ea este de asemenea acţionar majoritar – la 29% – al Băncii Elene, a treia instituţie bancară din ţară. „Noi nu o vom abandona“, asigură arhiepiscopul. „Am spus guvernului să nu se atingă de ea“, a declarat Preafericitul Hrisostom II. Biserica deţinea, de asemenea 5% din acţiunile Băncii Ciprului, prima instituţie bancară a ţării, în plină restructurare, pe care le-a pierdut.

Legături privilegiate cu Moscova

Biserica a închiriat în Paphos, pentru 1,5 milioane de euro anual, 50 000 de metri pătraţi, pe care investitorii ruşi vor construi un hotel. Presa cipriotă scrie că ar exista legături privilegiate cu Rusia. Hrisostomos II nu se ascunde câtuşi de puţin. Şi povesteşte că, atunci când guvernul precedent a vrut să ceară Moscovei o extindere a duratei plăţii împrumutului de 2,5 miliarde de euro acordat în 2011, el a avut "o întâlnire, în Europa, cu patriarhul rus, care a intervenit pe lângă Putin. Preşedintele Christofias trebuia apoi să-l sune pe Putin imediat. Dar n-a făcut-o decât treisprezece zile mai târziu". Un afront care nu a fost pe placul Kremlinului, spune prelatul.

Boom-ul imobiliar şi creşterea din ultimii ani a atras în partea greacă a insulei circa 100 000 de imigranţi – români, bulgari, filipinezi sau pakistanezi – pentru o populaţie de 800 000 de locuitori. „Ei sunt toţi copiii lui Dumnezeu, eu nu vreau ca ei să plece, dar dacă ei nu ar fi aici, nu ar exista,“ spune cel mai înalt slujitor al Dumnului din Cipru despre imigranţi.

„Nu trebuie să încercaţi să înţelegeţi Biserica din Cipru din prismă occidentală“, avertizează Andreas Theophanous, profesor de economie la Universitatea din Nicosia, partizan al unei ieşiri controlate din euro. „Ciprul a fost dominat de otomani în secolul al XV-lea, papa nu ne-a ajutat fiindcă cerea în schimb supunere. Turcii s-au adresat arhiepiscopului, devenit de facto principala figură politică a insulei. Oamenii şi-au dat bunurile Bisericii ca să fie protejate, astfel ea a devenit bogată“, povesteşte profesorul. "Această insulă a rămas greacă şi creştină 100% datorită Bisericii", adaugă Hrisostomos II.

Următorii câţiva ani vor fi foarte grei pentru ciprioţi. Bogăţia naţională (PIB) se va prăbuşi cu aproape 9% în 2013, potrivit previziunilor de la Bruxelles. Rata şomajului va depăşi 17% în 2014. Pericolul unei austerităţi de tip greces atârnă asupra ţării. "Totul s-a prăbuşit în câteva săptămâni", spun numeroşi, locuitorii din Nicosia, care au pierdut uneori de pe o zi pe alta jumătate din economiile de o viaţă de trudă. Totul s-a prăbuşit, în afară de Biserică, dăinuind pe stânca ei cipriotă de 2000 de ani.