Cum explică un expert în politică externă plecarea ambasadoarei SUA din România și mesajul ambasadei privind victoria lui Nicușor Dan
0Ambasada SUA la București a anunțat că șefa misiunii diplomatice, Kathleen Kavalec, se va retrage din serviciu. Iar la scurt timp după anunț, ambasada americană a transmis și un mesaj foarte scurt privind victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale.
Kathleen Kavalec, ambasadorul SUA în România, se retrage din misiunea încredințată, după doi ani și jumătate de mandat. Kavalec a ales să se pensioneze, iar interimatul va fi asigurat de adjunctul ei, Michael Dickerson.
La câteva ore după ce a anunțat retragerea șefei misiunii diplomatice, Ambasada SUA la București a transmis un mesaj formal și scurt din partea administrației americane privind victoria lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale: „Așteptăm cu interes să colaborăm cu Nicușor Dan, în calitate de președinte al României, și cu noul guvern, pentru a promova prioritățile noastre comune, precum apărarea, energia și parteneriatele comerciale”.
Mesajul a fost rapid criticat de mulți, care l-au considerat lipsit de entuziasm și de un ton emoțional, sugerând că Donald Trump ar fi evitat intenționat o identificare entuziastă cu victoria lui Nicușor Dan.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a explicat pentru „Adevărul” de ce nu trebuie nu a fost înlocuită rapid ambasadoarea Kathleen Kavalec și de ce mesajul Ambasadei SUA privind victoria lui Nicușor Dan nu trebuie interpretat cu conotații negative.
„De regulă, mai ales la americani, procedura de înlocuire a unui ambasador este mult mai complicată decât în statele europene. Doamna Kavalec s-a pensionat pentru că era la limita de vârstă. Era deja de 3 ani aici. Ambasadorii Statelor Unite nu prea stau mai mult de 3 ani. Rar se întâmplă. A existat un caz, cazul lui Hans Klemm, care a fost ambasador mai bine de patru ani. Ce mă surprinde este că nu s-a așteptat data de 4 iulie. Nu s-a așteptat, pentru că de regulă pleci după Ziua Națională, dacă ești în preajma Zilei Naționale. Pentru că de Ziua Națională este recepția oficială care se poate combina cu o recepție de rămas bun. Faptul că a rămas un însărcinat cu afaceri nu trebuie să ne dea prea mult de gândit și să scotocim. Prin timpul lui Barack Obama, România a stat chiar câțiva ani cu însărcinat cu afaceri. Pentru că procesul de numire este uneori destul de complicat, lung. Și România nu este totuși o prioritate. Este partener strategic, dar nu este la nivelul Franței, Marii Britanii, Germaniei, unde există reflexul și există interesul prioritar. Pentru că și relația este la un alt nivel de a numi imediat ambasadori”, spune Ștefan Popescu.
„Probabil că Departamentul de Stat așteaptă depunerea jurământului de către Nicușor Dan”
Analistul explică și cum ar trebui interepretat mesajul foarte scurt al Ambasadei SUA privind alegerea lui Nicușor Dan ca președinte.
„Probabil că Departamentul de Stat așteaptă pentru un mesaj de felicitare depunerea jurământului. De regulă, felicitările se dau chiar de către șeful de stat, de la șeful de stat pleacă, sau de către secretarul de stat. Acesta este totuși un minimum care a fost făcut de americani. Există totuși un contrast destul de evident față de mesajul șefilor de stat la nivel european pentru Nicușor Dan, în frunte cu Emmanuel Macron. Dar cred că trebuie iarăși să ne raportăm și la statura, la asimetria relației bilaterale. Absența unui mesaj al lui Trump nu arată nicio răcire. Arată asimetria relației. Adică Donald Trump a fost deja în Orientul Mijlociu, deci are o agendă foarte încărcată, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio. Uitați-vă la turneul în Orientul Mijlociu și care sunt prioritățile. Adică au adus o mie de miliarde de investiții în Statele Unite. Adică înțelegerile sunt mari. România nu e la nivelul acesta. Să nu suprainterpretăm, chiar dacă e tentant”, mai precizează Ștefan Popescu.
Ștefan Popescu și-a luat doctoratul la Sorbona în istoria relaţiilor internaţionale contemporane, iar teza sa de doctorat a obţinut distincţia Summa cum laude. Are de asemenea masterat în geopolitică la Universitatea Paris 1 – Sorbona şi la Şcoala Normală Superioară din Paris. Pe parcursul studiilor doctorale a fost bursier al Agenţiei Universitare a Francofoniei şi al Şcolii Franceze din Roma.
De-a lungul carierei sale a fost printre altele consilier/chargé de mission la Înaltul Consiliu al Francofoniei (2005-2006), profesor-cercetător invitat la Centrul de Istorie al Relaţiilor Internaţionale Contemporane, Institutul Pierre Renouvin al Universităţii Paris 1 – Sorbona (2002-2008), consilier pentru Francofonie la cabinetul ministrului Afacerilor Externe (2012).