Cum distruge războiul lui Putin delfinii din Marea Neagră

Marea Neagră este mai mult decât un bazin închis între continente; este casa unor mamifere marine unice, pe care le numim cetacee — delfinii, balenele și marsuinii. De sănătatea lor depinde, de fapt, sănătatea întregii mări. În apele Mării Negre trăiesc trei specii: afalina și delfinul comun, ambele specii de delfini, și marsuinul.

La începutul secolului XX, în Marea Neagră înotau aproximativ două milioane de delfini. Înainte de invazia pe scară largă a Rusiei, mai rămăseseră în jur de 500 de mii. An de an, aproximativ 30 de mii mureau în plasele pescarilor sau în capcanele braconierilor. Dar ceea ce s-a întâmplat după februarie 2022 a transformat o problemă cronică într-o prăbușire ecologică fără precedent.

Catastrofa din adâncuri

Primele semne au apărut încă din ianuarie 2022, în largul Crimeei ocupate, unde a fost observată o activitate neobișnuit de intensă a navelor și submarinelor militare rusești. În aceleași zone, biologii au început să descopere tot mai multe cadavre de delfini și păsări marine. În nord-vestul Mării Negre însă nu se vedea nimic încă: delfinii iernau în ape adânci, în apropiere de Turcia, Georgia și Novorossiisk.

Cu două săptămâni înainte de invazia propriu-zisă, flota rusă desfășura exerciții masive, cu concentrare mare de nave de suprafață și submarine. Sonarele puternice și zgomotul hidracustic generat de aceste manevre au încărcat ecosistemul cu niveluri extreme de unde sonore, greu de suportat pentru animalele care “văd” lumea prin sunet. Delfinii se aflau încă în migrație, astfel că primele victime au apărut abia în martie. Valurile au aruncat trupurile pe țărmurile Ucrainei, Turciei, Bulgariei și României. Biologii au observat imediat ceva neobișnuit: nu existau urme de plase sau braconaj, obișnuite înainte de război, scrie zn.ua.

Pe măsură ce luptele se intensificau, nord-vestul mării — zona cea mai expusă sonarelor militare, bombardamentelor și exploziilor de mine, inclusiv fosforice — a devenit o capcană mortală. Pentru prima dată în istoria monitorizărilor din regiune, din februarie până în august 2022, toate țările riverane, inclusiv Rusia, raportau delfini contuzionați și un număr neobișnuit de mare de animale moarte. Delfinii afectați își pierd capacitatea de orientare, se desprind de grupurile lor și mor lent, incapabili să se hrănească sau să evite pericolele.

În Parcul Național „Limanele Tuzlei”, monitorizarea zilnică a dezvăluit proporții alarmante: 8,5 animale moarte pe kilometrul de plajă, comparativ cu 0,07 înainte de război. Datele ecologiștilor din Bulgaria confirmau aceeași tragedie. În total, aproximativ 3.000 de trupuri au fost găsite pe țărmuri în acea perioadă — însă acestea reprezintă doar o fracțiune. Cercetările arată că marea scoate la suprafață doar 5% dintre animalele decedate; restul se scufundă.

Astfel, estimarea reală pentru februarie–august 2022 ajunge la aproape 50.000 de cetacee pierite. Practic, o parte întreagă din ecosistem s-a stins în câteva luni.

Războiul — detonatorul bolilor

Unii specialiști ucraineni au afirmat că delfinii ar fi murit în principal din cauza unui virus, morbillivirusul. Această explicație, însă, servește involuntar narativului propagandei ruse, care susține că animalele ar fi murit din cauza unei “epidemii naturale”.

Datele arată contrariul. Războiul a fost factorul declanșator, iar virusurile — doar consecințe secundare.

Cetaceele trăiau deja într-un mediu contaminat cu pesticide și compuși organoclorurați, care se acumulează în stratul lor de grăsime. În mod normal, aceste substanțe nu sunt eliberate brusc în organism. Dar sub impactul stresului extrem — zgomot acustic, sonare, explozia minelor, imposibilitatea de a se hrăni — delfinii își consumă rapid rezervele de grăsime, eliberând toxinele în fluxul sanguin. Sistemul imunitar cedează, iar infecțiile devin inevitabile.

Există exemple recente similare: în iarna lui 2023, lângă Cipru, testările sonarului de către nave rusești au ucis un grup de balene cu cioc. Cercetătorii turci și ciprioți au stabilit clar cauza: nu un cutremur, cum s-a crezut inițial, ci sonarele. În România au fost documentate cazuri de arsuri provocate de mine fosforice, iar specialiștii au transmis informațiile oficial Ucrainei.

În 2025, prezența militară a fost mai redusă, însă o altă tragedie a lovit ecosistemul: scurgerile de păcură din două tancuri avariate în strâmtoarea Kerci, în decembrie 2024, au dus la moartea a încă 3.000–4.000 de animale.

Pentru a salva cetaceele din Marea Neagră, specialiștii cer crearea unei rezervații marine de cel puțin 3.000 km². Cadrul legal există deja — de la Acordul de Asociere UE–Ucraina, până la strategia națională de mediu și la acordurile internaționale precum ACCOBAMS, care obligă statele să protejeze cetaceele și habitatele lor.

Planul național pentru protecția mamiferelor marine ale Mării Negre și Azov prevede clar extinderea ariilor protejate. De asemenea, este necesar un centru de reabilitare a delfinilor în zona limanului Sasic, în aria Parcului „Limanele Tuzlei”, pentru a da o șansă la recuperare atât animalelor rănite, cât și celor provenite din delfinarii.

Războiul Rusiei a provocat una dintre cele mai grave catastrofe ecologice din istoria Mării Negre. Refacerea populațiilor de delfini va dura ani, poate decenii. Dar este o cursă pe care nu ne permitem să o pierdem — pentru că dispariția lor ar fi pierderea întregii mări, subliniază zn.ua.