Cum ar putea forța Viktor Orban ridicarea sancțiunilor UE asupra Rusiei. Avertismentul Estoniei
0Premierul ungar Viktor Orbán riscă să împovăreze și mai mult contribuabilii europeni dacă va forța ridicarea sancțiunilor asupra celor 210 miliarde de euro din activele rusești înghețate, avertizează ministrul de Externe al Estoniei.
Într-un interviu acordat publicației Financial Times, Margus Tsahkna a declarat că blocarea reînnoirii sancțiunilor UE — o amenințare repetată de Orbán, dar care nu s-a concretizat până acum — ar pune guvernele G7 și ale UE în situația de a acoperi din fonduri proprii împrumuturi de miliarde de euro acordate Kievului și garantate cu activele rusești.
Anul trecut, UE și G7 — care include SUA, Canada, Japonia, Franța, Italia, Germania și Regatul Unit — au folosit profiturile generate de aproximativ 260 de miliarde de euro din activele înghețate la nivel global pentru a susține un împrumut de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Dacă aceste active ar fi deblocate, UE și SUA ar deveni fiecare responsabile pentru câte 20 de miliarde de euro din împrumut, iar restul ar reveni celorlalți membri G7.
„Problema este că aceste active, care garantează împrumutul, ar dispărea”, a spus Tsahkna, referindu-se la scenariul în care sancțiunile UE nu ar fi reînnoite.
Oficialii se așteaptă ca Orbán să adopte o poziție și mai combativă în discuțiile care vor avea loc pentru prelungirea sancțiunilor, care expiră la finalul lunii iulie. Pentru ca sancțiunile să fie reînnoite, este nevoie de unanimitatea statelor membre UE. Majoritatea activelor înghețate sunt păstrate de Euroclear, un intermediar financiar din Belgia.
„Dacă Ungaria le blochează, atunci sancțiunile vor cădea. Iar activele băncii centrale vor fi returnate Rusiei, lui [Vladimir] Putin, ca o recompensă”, a declarat Tsahkna pentru Financial Times. „Nu putem permite așa ceva.”
Comisia Europeană încearcă să creeze un plan de rezervă în cazul în care reînnoirea sancțiunilor eșuează, însă oficialii UE au recunoscut că cele mai multe variante legale sunt complicate.
„Avem nevoie de un cadru juridic sau de o procedură”, a spus Tsahkna, adăugând că o soluție viabilă ar trebui să implice o „coaliție a celor dispuși”, care să depășească granițele UE și să includă și statele G7, precum și țări precum Norvegia.
Estonia susține confiscarea activelor rusești de către țările G7, în loc de menținerea acestora sub sancțiuni. „Ar fi cea mai clară și mai ușor de înțeles soluție”, a spus Tsahkna.
Totuși, unele state din UE și G7 s-au opus acestei măsuri, argumentând că ar putea încălca dreptul internațional și ar putea submina încrederea în euro. Belgia, unde sunt păstrate circa 190 de miliarde de euro la Euroclear, se opune ferm confiscării, de teamă că ar deveni ținta principală a unor acțiuni în justiție.
„Poziția noastră nu s-a schimbat”, a declarat ministrul belgian al bugetului, Vincent Van Peteghem, pentru FT. „Confiscarea nu este o opțiune pentru moment, din cauza tuturor riscurilor asociate. În același timp, este mai bine ca aceste active înghețate să fie păstrate ca mijloc de negociere în eventuale discuții de pace cu Rusia.”
Tsahkna a spus că este conștient de reținerile Belgiei privind confiscarea activelor. „În mod clar, înțelegem că nu pot fi lăsați singuri într-o situație atât de complicată,” a afirmat ministrul, adăugând că o astfel de decizie trebuie luată colectiv, ideal de întregul G7.
Negocierile cu Ungaria ar trebui să continue, a mai spus oficialul eston, subliniind că Orbán este dependent de fondurile europene. „Știu că au multe probleme economice”, a declarat el.
Între timp, Rusia încearcă să găsească metode prin care să recupereze aceste active, în ciuda faptului că sunt înghețate. Oficialii ucraineni au avertizat că Moscova încearcă să vândă părți din aceste active unor investitori care le-ar putea recupera ulterior, dacă acestea vor fi deblocate.
Tsahkna a respins aceste planuri drept nerealiste. „Desigur că Rusia ar vrea să folosească activele înghețate ca monedă de schimb. Dar realitatea este că nu le mai are, sunt blocate în Europa.”
În cele din urmă, soarta sancțiunilor și a activelor înghețate va depinde de negocierile de pace mediate de SUA, spune Tsahkna. „Chiar și președintele Trump a spus, teoretic, că acordă termen până la finalul lunii aprilie și apoi va acționa.”