Cum a alimentat absența publică a prințesei de Wales teorii ale conspirației despre starea ei de sănătate

Dispariția publică a lui Kate Middleton, prințesa de Wales, preț de două luni, după ce a suferit o operație abdominabilă nespecificată, a alimentat o seamă de zvonuri și chiar teorii ale conspirației privind starea de sănătate a acesteia, unele chiar nebunești precum că ar fi fost pe moarte sau că în locul ei a apărut o sosie, a relatat Wall Street Journal într-o anaiză privind relația cu mass media a familiei regale britanice.

O fotografie publicată chiar de Kate în care apare alături de cei trei copii a pus paie pe foc după ce prințesa a admis ulterior că a fost retușată. După care tabloidul „The Sun” a făcut publică o filmare realizată de un trecător cu prințesa la cumpărături împreună cu William într-o piață din apropierea  reședinței din Windsor, ceea ce a avut darul să liniștească oarecum speculațiile fără a le putea totuși opri.

Tot acest episod scoate la iveală provocările cu care s-a confruntat mereu familia regală britanică de a menține un echilibru între rolurile publice și dreptul la viața privată. Totodată, a relevat problema delicată de a cântări cât de mult poate dezvălui presei astfel încât opinia publică să fie satisfăcută sau să potolească posibile îngrijorări și presupuneri exagerate.

După moartea tragică a prințesei Diana, urmărită agresiv de paparazzi, iar apoi scandalurile survenite după acuzațiile de ascultare a telefoanelor unor membri ai familiei britanice de către tabloide, presa britanică a fost încurajată să se bazeze mult mai mult pe informații atent verificate provenite chiar de la palatul regal.

Totuși zvonurile stârnite de spitalizarea lui Kate și apoi perioada de recuperare, în care n-a mai apărut decât rareori în public, au dovedit că prea puține informații și prea puțin acces sunt de asemenea dăunătoare, riscul fiind ca tăcerea să fie umplută cu știri false și bârfe de tot felul pe rețelele de socializare. Apoi, faptul că familia regală a reușit să înfrâneze legal curiozitatea intruzivă tabloidelor nu a împiedicat ca un competitor la fel de greu de stăpânit precum portalurile străine și personalitățile din social media, care au mai puține constrângeri decât mass-media tradițională, să le ia locul.

„În lumea de azi a rețelelor sociale, nu poți scăpa fără să spui nimic publicului, întrucât prea mult mister va scoate detectivul din toți, inclusiv al tuturor nebunilor din online”, a explicat María Eugenia Yagüe, editorialistă a ziarului spaniol „El Mundo”. Când prințesa Kate dispare cu lunile iar regele Charles e diagnosticat cu un cancer necunoscut, opinia publică nu are de ales decât să speculeze continuu, îngăduind zvonurilor să se răspândească.

Presa spaniolă a preluat un zvon cum că viața prințesei de Wales ar fi fost în pericol

Cazul Concha Calleja, o scriitoare spaniolă care a scris mai multe cărți despre moartea presupus provocată a unor celebrități, inclusiv despre accidentul prințesei Diana, și care se prezintă ca expert în criminologie cu un master în psihologie, este grăitor. Ea a pretins că a aflat de la o sursă regală că viața prințesei de Wales a atârnat de un fir de ață după operație, fiind plasată în comă indusă.

Aceste afirmații au silit palatul regal să reacționeze.

„Este un fals total și voi fi politicos: nu e deloc cazul”, a declarat un oficial nenumit al palatului pentru presa britanică.

Lucrurile nu s-au oprit aici. După ce mass media britanică a preluat această negare, portalurile spaniole au amplificat știrea, iar de aici totul a ricoșat în forme bizare pe rețelele sociale.

Yagüe a spus că este greu de crezut că Calleja ar fi putut avea acces la o asemenea informație despre spitalizarea prințesei, în timp ce presa britanică nu putuse afla nimic.

Publicând o fotografie retușată de Ziua Mamei, fără să vrea, Kate a stârnit și mai mult gura lumii.

Palatul Buckingham a fost apoi silit să respingă veștile despre moartea regelui Charles după ce un document fals a fost distribuit pe rețelele sociale din Rusia.

„De multe ori, o explicație simplă nu este foarte atrăgătoare, mai ales atunci când la mijloc sunt persoane celebre. Oamenii presupun că trebuie să existe cumva o explicație mai cuprinzătoare, sau că se întâmplă mai multe lucruri decât știu ei”, a explicat Karen Douglas, profesor de psihologie la Universitatea din Kent, care a studiat teoriile conspirației.

„Cheia este ca mass media mainstream să primească informațiile corecte. În ultimă instanță, aceasta are responsabilitatea de a le spune cititorilor adevărul. Dacă nu pot avea încredere în ei, în cine să aibă încredere?”, a spus Robert Jobson, jurnalist britanic și corespondent regal.

Dacă Palatul Buckingham a fost mai transparent, dezvăluind public că regele suferă de cancer, Palatul Kensington a fost mai zgârcit în a oferi detalii despre starea de sănătate a lui Kate Middleton dincolo de faptul că se simte bine.

A urmat o absență din ziare care a declanșat toată cavalcada de zvonuri, iar fotografia modificată a lui Kate a mărit proporțiile întregului episod.

În ultimul deceniu, după ce scurgerile în presă ale unor fotografii sau convorbiri private ale fețelor regale au declanșat procese, bârfele din presa de scandal s-au mai domolit. Acum, corespondenții regali își iau în mare măsură informațiile direct de la Palate.

Din 2014, de când familia regală e prezentă pe rețele sociale, comunicarea de noutăți nu s-a schimbat prea mult. Aceasta constă în principal în comunicate și fotografii.

Regele se semnează cu „Charles R”, „R” venind de la „Rex”, cuvântul latin pentru rege. William și Catherine au cont comun pe X, unde urcă fotografii cu ei la evenimente; ei se semnează „W”, respectiv „C”.