Comisia Europeană va prezenta un cadru juridic comun de incriminare a încălcării sancţiunilor şi confiscare a activelor oligarhilor

Comisia Europeană va dezvălui miercuri, 25 mai, planuri prin care se va  facilita confiscarea bunurilor îngheţate în legătură cu activităţi ilegale grave şi autori suspectaţi ai unor infracţiuni, inclusiv cei care se sustrag sancţiunilor UE împotriva Rusiei, potrivit documentelor examinate de Euractiv.

Un proiect de directivă se adresează unei deficienţe de lungă durată a UE, în virtutea căreia multe state nu dispun de cadre juridice suficient de solide pentru a sechestra bunurile provenite din infracţiuni, astfel infractorii putând să-şi ascundă resursele şi să beneficieze de pe urma activităţilor ilegale.

Propunerea legislativă ar permite crearea unui cadru juridic comun privind modalităţile de gestionare a activelor îngheţate în legătură cu infracţiunile relevante pentru UE, inclusiv stabilirea de noi temeiuri de confiscare.

Proiectul ar prevedea „o nouă posibilitate de confiscare în cazul în care bunurile sunt îngheţate pe baza suspiciunii de implicare în activităţi ale crimei organizate”.

Infracţiunile pentru care s-ar aplica noile reguli s-ar referi la terorism, participare la o organizaţie criminală, trafic de persoane şi trafic ilicit, corupţie şi spălarea banilor.

Cadrul ar fi aplicabil fără a fi nevoie de o condamnare dacă „instanţa naţională este convinsă că bunurile în cauză provin din activităţi infracţionale”.

Mai mult, şi mai ales în urma războiului Rusiei din Ucraina, multe state au dificultăţi să îngheţe bunurile persoanelor sancţionate de UE pentru legăturile lor cu Kremlinul sau nu au competenţele legale necesare de a confisca bunurile îngheţate.

Conform unei propuneri separate care va fi publicată miercuri, încălcarea sancţiunilor UE ar deveni o infracţiunile la nivelul UE.

În prezent, în multe ţări din UE, confiscarea bunurilor este o chestiune de drept penal, fiind posibilă în baza unei condamnări, în timp ce sancţiunile sunt o procedură administrativă, relatează Politico.

Potrivit noii propuneri legislative, ţările din UE ar putea vinde, de asemenea, active îngheţate înainte de emiterea unui ordin de confiscare, percepând costurile pentru gestionarea activelor îngheţate beneficiarilor. Cumpărătorilor li se oferă garanţii, inclusiv dreptul de a fi audiaţi.

„Ar fi o infracţiune separată. Ar exista o persoană sancţionată, dar ar exista infracţiunea de sustragere de la sau încălcare a sancţiunilor", a explicat Jan Dunin-Wasowicz, avocat la Hughes Hubbard & Reed LLP, specializată în sancţiuni. „Pe această bază, ne-am putea imagina un instrument juridic care să permită statelor membre să procedeze la confiscarea bunurilor”.

Unele ţări din UE – şi anume ţările baltice şi Slovacia – au făcut apel la un astfel de cadru, în timp ce altele şi-au exprimat scepticismul, argumentând că, chiar dacă ar fi convenită şi implementată, o astfel de propunere ar genera litigii de ani de zile În schimbul unui câştig relativ mic.

„Dreptatea morală, din păcate, nu te duce prea departe în dreptul penal”, a spus un diplomat al UE