Cele patru mari economii ale UE, reticente față de accelerarea planului pentru „zidul de drone”
0Inițiativa de consolidare a securității aeriene pe flancul estic al Uniunii Europene a apărut pe fondul unui val recent de incursiuni cu drone în nordul și estul continentului.
Cu toate acestea, Franța, Germania, Italia și Spania cer prudență în avansarea proiectului, scoțând în evidență diferențele de abordare față de liderii din statele baltice și scandinave.
La summitul informal de miercuri de la Copenhaga, șefii de stat și de guvern au venit cu poziții divergente în legătură cu propunerea Comisiei Europene privind așa-numitul „zid de drone” de pe flancul estic.
Președintele francez Emmanuel Macron, de regulă printre primii susținători ai inițiativelor de apărare europeană, a adoptat de această dată o atitudine rezervată. „Zidul de drone este un proiect mult mai complex decât simpla ridicare a unui dom sau a unui perete”, a spus acesta, subliniind că implementarea nu trebuie grăbită. Macron a insistat asupra dezvoltării unor sisteme de avertizare timpurie și a capacităților europene de descurajare prin foc la distanță, apărare balistică, sisteme anti-dronă și soluții pentru protecția infrastructurii critice.
Cancelarul german, Friedrich Merz, a evitat să abordeze subiectul înaintea discuțiilor, preferând să se concentreze pe competitivitatea economică și pe sprijinul acordat Ucrainei. Totuși, ministrul său al apărării, Boris Pistorius, a declarat anterior că zidul de drone nu ar putea fi pus în aplicare decât peste câțiva ani.
Premierul spaniol Pedro Sánchez, aflat la distanță de zona de frontieră estică, a evitat de asemenea să comenteze detaliile propunerii, preferând să atragă atenția asupra vulnerabilității Europei la atacuri hibride.
Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, a avertizat că un astfel de proiect trebuie să țină cont de întreaga geografie a Uniunii: „Dacă facem greșeala de a privi doar spre flancul estic și uităm, de exemplu, de cel sudic, riscăm să nu fim eficienți. Trebuie să ne pregătim cu calm și să evităm reacțiile pripite.”
Declarațiile celor patru mari economii europene, totodată principalii contributori la bugetul comunitar, evidențiază o distanță semnificativă între pozițiile vestului și estului Europei. Fără susținerea Parisului și Berlinului, considerate „motorul” integrării europene, inițiativa riscă să rămână blocată.
În contrast, liderii baltici fac presiuni pentru implementarea rapidă a proiectului. Premierul Letoniei, Evika Siliņa, a spus că un orizont de „un an, maximum un an și jumătate” ar fi realist pentru realizarea zidului de drone. Președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, a mers în aceeași direcție, avertizând: „Documentele nu detectează dronele care vin dinspre Rusia sau Belarus. Avem nevoie de acțiuni concrete.”
Propunerea pentru zidul de drone a fost lansată luna trecută de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său privind Starea Uniunii.