Cele cinci „triburi” de votanți care vor domina alegerile din Europa în 2024

Atitudinile față de climă, migrație, turbulențele economice globale, Ucraina și pandemia de COVID-19 vor domina alegerile din acest an, arată o cercetare a Consiliului European pentru Relații Externe.

Alegătorii europeni nu mai sunt împărțiți în tabere de stânga sau de dreapta, pro sau contra UE, sugerează un sondaj, ci în cinci triburi distincte ale căror preocupări conflictuale vor domina probabil alegerile de pe continent în acest an.

Sondajul sugerează că alegerile europarlamentare și naționale din 2024 se vor axa pe atitudinile față de cinci crize majore care au afectat viața alegătorilor în ultimii ani: urgența climatică, criza migrației din 2015, turbulențele economice globale, războiul din Ucraina și pandemia de COVID-19.

Autorii raportului, citați de The Guardian, susțin că toate aceste cinci crize „au fost resimțite în întreaga Europă, deși cu intensități diferite în diferite colțuri ale continentului - ca o amenințare existențială de mulți europeni; au afectat în mod dramatic politicile guvernamentale - și nu s-au încheiat nici pe departe".

„În 2019, lupta centrală a fost între populiștii care voiau să întoarcă spatele integrării europene și partidele mainstream care doreau să salveze proiectul european de Brexit și Trump. De data aceasta, va fi o competiție între temerile concurente de creșterea temperaturii, imigrație, inflație și conflicte militare”, a declarat coautorul studiului, Mark Leonard, directorul thinktank-ului Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) din Berlin.

Ivan Krastev, de la Centrul pentru Strategii Liberale din Sofia, Bulgaria, a declarat că studiul a arătat că, în ceea ce privește modul în care văd UE, cetățenii „se îndepărtează de legăturile ideologice de dreapta și de stânga" și că, în schimb, sunt influențați mai mult de opiniile lor cu privire la aceste crize.

Raportul, intitulat „A Crisis of One's Own: the Politics of Trauma in Europe's Election Year” (O criză proprie: politica traumei în anul electoral european), sugerează că partidele politice tradiționale ar putea avea dificultăți în a mobiliza alegătorii pe teme precum viitorul proiectului european, sugerând, în schimb, că ar trebui să „examineze și să propună soluții" pentru cele mai urgente preocupări ale alegătorilor.

Crizele care au împărțit alegătorii 

În afară de alegerile pentru Parlamentul European, care vor avea loc în iunie, alegătorii din 15 țări europene vor merge la urne în acest an în cadrul alegerilor parlamentare și prezidențiale naționale.

Sondajul - realizat în nouă state membre ale UE, care reprezintă 75% din populația blocului, plus Marea Britanie și Elveția - a arătat că 73,4 milioane de alegători europeni consideră că urgența climatică este cea mai importantă criză care le afectează viitorul.

Aproape la fel de mulți (72,8 milioane) au considerat că pandemia de COVID-19 - care a expus vulnerabilitatea sistemelor naționale de sănătate, cu consecințe economice majore - a fost cea mai importantă, în timp ce 69,3 milioane au spus că turbulențele economice globale sunt principala lor preocupare, 58,2 milioane au optat pentru imigrație, 49 de milioane pentru invazia Rusiei în Ucraina, iar 46,4 milioane nu au ales niciuna dintre cele cinci.

Totuși, studiul a constatat că aceste „triburi” de alegători nu erau distribuite în mod egal din punct de vedere geografic, al vârstei sau al educației. Alegătorii din Germania, de exemplu, au considerat că imigrația a fost cea mai transformatoare criză (31%), în timp ce în Franța a fost vorba de schimbările climatice (27%).

În Italia și Portugalia, ambele țări grav afectate de prăbușirea financiară din 2008 și de criza care a urmat în zona euro, cel mai mare număr de respondenți (34%) a declarat că turbulențele economice la nivel mondial și creșterea costului vieții sunt principalele lor preocupări.

Între timp, temerile legate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei au fost cele mai mari în țările cele mai apropiate de conflict: respondenții din Estonia (40%), Polonia (31%) și Danemarca (29%) au considerat-o drept cea mai importantă criză, față de 7% în Franța și Italia și 6% în Spania și Marea Britanie.

În ceea ce privește generațiile, criza climatică a ocupat primul loc în rândul tinerilor, 24% dintre cei cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani considerând-o cea mai importantă problemă pentru viitorul lor. Acest grup de vârstă a considerat, de asemenea, că imigrația este cea mai puțin importantă preocupare (9%).

Generațiile mai în vârstă au fost cele mai îngrijorate de imigrație ca problemă vitală, 13% dintre respondenții cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani și 16% dintre cei cu vârste de peste 70 de ani considerând-o drept cea mai mare preocupare a lor. În rândul alegătorilor cu un nivel de educație ridicat, criza climatică a fost principala preocupare (22%).

Alegerile europarlamentare din 2024 ar fi „mai degrabă despre proiecții decât despre proiecte", au declarat autorii studiului. „Fiecare dintre cele cinci crize ale Europei va avea multe vieți, dar la urnele de vot acestea vor subzista, se vor stinge sau vor fi resuscitate.

„Alegerile europene nu vor fi doar o competiție între stânga și dreapta - și între eurosceptici și proeuropeni - ci și o bătălie pentru supremație între diferitele triburi ale crizelor din Europa”, se arată în studiu.