Analiză Cel mai puternic impact din ultimele decenii: cum sancțiunile SUA slăbesc influența Rusiei în Balcani

Decizia Statelor Unite de a extinde luna trecută sancțiunile împotriva sectorului petrolier rus a avut consecințe rapide în Bulgaria, unde una dintre companiile vizate, Lukoil PJSC, deținea cea mai mare rafinărie a țării. Situația ilustrează modul în care legăturile economice strânse cu Moscova continuă să afecteze deciziile politice din regiune, notează Bloomberg.

Guvernul bulgar a decis să preia controlul asupra rafinăriei Neftohim, situată pe litoralul Mării Negre, precum și asupra altor active ale Lukoil. Acționarii au rămas fără drepturi, iar autoritățile au numit un administrator însărcinat cu negocierea eventualei vânzări. Comisia parlamentară de specialitate a aprobat măsura în 26 de secunde, într-un moment în care expirarea termenelor impuse de Washington devenea iminentă.

Această evoluție reprezintă cel mai semnificativ recul al influenței economice ruse în Balcani din ultimele decenii. Noile restricții impuse de administrația președintelui american Donald Trump împotriva companiilor petroliere ruse subminează structuri care, timp de ani de zile, au stat la baza prezenței Moscovei într-o regiune disputată tradițional între Est și Vest.

Presiuni în creștere și la Belgrad

În Serbia, guvernul analizează posibilitatea de a cumpăra Naftna Industrija Srbije (NIS), companie controlată în prezent de Gazprom PJSC. Președintele Aleksandar Vučić încearcă să evite naționalizarea, dar trebuie totodată să convingă Washingtonul că este dispus să reducă dependența energetică de Rusia pentru a evita sancțiunile americane.

De ani întregi, politicieni și analiști din Bulgaria avertizează asupra rolului disproporționat al Rusiei în economie, în special în domeniul energetic. Lukoil a acuzat presiuni politice menite să forțeze vânzarea rafinăriei și a celor aproximativ 220 de stații de carburant pe care le deține în țară, însă până recent nu s-au produs schimbări majore.

„Influența Rusiei se bazează pe dominația în energie, un mecanism moștenit din perioada sovietică și menținut timp de decenii. Acum o mare parte din acest model dispare. Este o etapă de tranziție, iar de aici vine și îngrijorarea”, explică Ruslan Stefanov, economist-șef la Centrul pentru Studiul Democrației din Sofia.

Context istoric și schimbări de direcție

Atât la Sofia, cât și la Belgrad, autoritățile au ajuns la concluzia că menținerea unei orientări pronunțat pro-ruse nu mai este posibilă după invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022.

Bulgaria este membră a Uniunii Europene și se pregătește pentru adoptarea monedei euro, în timp ce Serbia aspiră la aderarea la UE. Relațiile istorice — inclusiv dependența energetică — au frânat însă ritmul decuplării economice de Moscova.

Influența Rusiei a crescut semnificativ în 1999, când Lukoil a cumpărat rafinăria Neftohim, în prezent cea mai mare companie din Bulgaria. În același timp, Serbia, izolată după bombardamentele NATO din 1999, a văzut în Rusia un aliat esențial, în special în privința refuzului de a recunoaște independența Kosovo.

Potrivit lui Stefanov, modificările accelerată în Bulgaria și Serbia au fost determinate în primul rând de presiunea Statelor Unite. „Fără sancțiuni, aceste procese nu ar fi avut loc”, afirmă analistul.

Efectele asupra companiilor energetice

În Bulgaria, guvernul a înaintat proiectul de lege privind confiscarea rafinăriei la câteva ore după ce Departamentul Trezoreriei SUA a respins compania Gunvor drept potențial cumpărător al activelor internaționale ale Lukoil, calificând-o drept „instrument al Kremlinului”.

Rumen Spetsov, administratorul desemnat de stat, și-a început oficial mandatul la zece zile după aceea, o mișcare menită să asigure Washingtonul că profiturile generate de operațiunile Lukoil din Bulgaria nu ajung la Moscova.

Această reorganizare a permis rafinăriei o prelungire a termenului limită până în aprilie. Premierul Rossen Zhelyazkov a afirmat că, dacă nu va exista un nou proprietar până atunci, guvernul va solicita încă șase luni. În cazul în care vânzarea nu are loc, fondurile rezultate ar urma să fie depuse într-un cont inaccesibil companiei ruse atât timp cât sancțiunile rămân în vigoare.

Interesul pentru achiziție a fost exprimat deja de potențiali investitori din Statele Unite, Europa și regiunea Golfului. La 19 noiembrie, Lukoil a anunțat că întreprinde „toate măsurile necesare” pentru vânzarea rafinăriei, a rețelei de stații de carburant și a altor active bulgare.

„Întrebarea nu este dacă se va încheia perioada proprietății ruse, ci cum se va desfășura acest proces — dacă va fi gestionat de Bulgaria sau va evolua în afara controlului ei”, spune Ilian Vassilev, fost ambasador bulgar în SUA.

Serbia, în fața unor alegeri urgente

Situația Serbiei rămâne complexă. NIS, companie în care Gazprom Neft deține pachetul majoritar, a rămas fără livrări de petrol după expirarea unei derogări acordate de Statele Unite. În consecință, Vučić a solicitat Gazprom să găsească un cumpărător pentru a evita o naționalizare. Gigantul rus a cerut Washingtonului prelungirea licenței pentru NIS până la finalizarea procesului.

Compania are rezerve pentru aproximativ o săptămână, după care Belgradul va fi nevoit să recurgă la propriile stocuri sau să cumpere petrol la prețuri mai ridicate, crescând posibilitatea unei preluări de către stat. Președintele Vučić a anunțat că o decizie trebuie luată până la 23 noiembrie.

„Dacă nu se ajunge la o înțelegere privind prețul, vom face o ofertă mai bună”, a declarat el pe 16 noiembrie, adăugând că Serbia este pregătită să acopere costurile pentru a evita confiscarea sau naționalizarea.

O astfel de mișcare ar reduce semnificativ influența Rusiei într-o țară în care echilibrul între Est și Vest a definit politica națională timp de mulți ani.

Impactul pe termen lung

Potrivit analistului Mario Bikarski de la Verisk Maplecroft, chiar și după eventualul sfârșit al războiului din Ucraina și ridicarea sancțiunilor, revenirea Rusiei pe piețele energetice din Balcani va fi dificilă, în condițiile în care regiunea dispune acum de un număr mai mare de furnizori și parteneri de încredere.

„Moscova va trebui să găsească alte modalități pentru a-și menține influența geoeconomică”, afirmă Bikarski.