Ce spun românii stabiliți în Franța despre creșterea vârstei de pensionare și protestele violente

Moțiunile de cenzură depuse împotriva guvernului lui Emmanuel Macron privind adoptarea fără vot parlamentar a proiectului de lege privind creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani au picat.

Sindicatele din Franța au anunțat pentru joi, 23 martie, noi proteste masive pentru a bloca cel mai important proiect de reformă al preşedintelui Emmanuel Macron, care prevede creşterea graduală a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani.

De această măsură sunt afectați și foarte mulți români stabiliți în Franța, care au la rândul lor puncte de vedere în legătură cu reforma pensiilor și protestele violente.

„Ca orice român care locuiește în Franța, sunt un soi de mic nomad, n-am avut o carieră foarte clasică, să spun că am intrat la 16 ani la fabrică și o să ies la pensie nu știu când din același loc. Cred că pentru noi este și mai complicat, este un calcul care se cere de la o țară la alta, habar nu am când o să se apropie vârsta pensionării cum o să mi se calculeze”, a declarat pentru libertatea.ro Raluca, o româncă în vârstă de 45 de ani, stabilită în Paris.

Românii spun că îi admiră pe francezi pentru spiritul lor critic și au învățat multe de la ei

„Noi de la ei, de la francezi, am învățat să fim revoltați, să ne cerem drepturile, fiindcă aici sindicatele sunt o forță”, a spus o altă româncă stabilită în Franța.

Ei consideră că legea pensiilor este nepopulară și nejustificată, dar și maniera în carte ea a fost propusă a provocat situația din momentul actual.

 „Mă opun reformei ăsteia încă de la bun început, e atât de simplu. Argumentul pe care îl folosesc de obicei guvernanții și alții care sunt pentru reformă este ceva de genul că oamenii trăiesc acum mai mult decât pe vremuri. Însă nu am reușit până acum să înțeleg care e principiul care face ca anii ăștia în plus trebuie sacrificați pe altarul muncii, a patronului și a firmei unde lucrează”, spune Alexandru, de 40 de ani, reporterilor libertatea.ro.

 „Număr românii din oraș pe degete, dar suntem solidari cu restul, aproape 80% dintre francezi nu sunt de acord, pentru că nu e corect”, spune și Nicolae. 

Proiectul de reformă a pensiilor, prin care se dorește creșterea vârstei de pensionare, gradual până în 2030, de la 62 de ani, cât este în prezent, la 64 de ani, dar și schimbarea modalității de calcul a pensiei, având în vedere că se propune ca oamenii să contribuie mai mult pentru a primi o pensie completă – 43 de ani în loc de 41,5, până în 2027 în loc de 2034.  

O altă modificare presupune eliminarea multor categorii care beneficiază în prezent de regim special de pensionare, ce le permite retragere anticipată. Nu vor mai beneficia de acest privilegiu angajaţii din transporturi, energie ori Banca Naţională.

În plus, pentru aceste categorii se schimbă și modul de calcul al pensiilor, fiind eliminat calculul avantajos al pensiei care ţinea cont de ultimele 6 salarii, şi nu de cei mai buni 25 de ani, ca în rest. Se va păstra, totuşi, un regim special pentru funcţionarii publici, şi pentru profesiile liberale, avocaţi şi artiştii.