Ce prevede legea antisărăcie a guvernului grec

Parlamentul elen a adoptat, miercuri, o lege ce vine în sprijinul a peste 300.000 de greci cu venituri reduse care vor beneficia gratuit de 300 kw/h energie electrică, bonuri de masă. Alte 30.000 de persone vor primi o alocaţie pentru chirie în valoare de 70 - 220 de euro lunar.

Adoptarea textului şi discursul de aproximativ 30 de minute prin care premierul Tsipras a apărat-o în Parlament a avut loc înaintea unei întâlniri a şefului executivului elen cu cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande în cadrul summitului de la Bruxelles. 

„Este singura lege, în ultimii cinci ani, care nu ia de la oameni, ci le oferă ceva” - declara premierul Alexis Tsipras în plenul Legislativului Elen, înaintea supunerii la vot. Legea a fost adoptată cu o majoritate de voturi. Textul de lege ignoră măsurile de austeritate impuse de către creditori. Valoarea totală a ajutoarelor se ridică la 200 de milioane de euro.

Costul aplicării măsurilor a fost estimat la 200,3 milioane de euro pentru cele 9 luni rămase până la sfârşitul anului. Dacă guvernul va menţine deschisă această "protecţie" pentru un an, costul va ajunge la 270 milioane de euro. Mai mult de jumătate din această sumă reprezintă cheltuielile pentru bonurile de masă şi alimente. 

Nu sunt, însă, singurele costuri. Există şi cheltuieli administrative, pentru asigurarea funcţionării programelor, care rotunjesc suma la aproximativ 300 milioane de euro. Resursele necesare au fost identificate, spune ministrul de Finanţe Yanis Varoufakis, în programe ale UE.

Oficialul elen spune că bugetul alocat este semnificativ mai mic decat tranşele de rambursare către creditori. Pe 13 martie, Grecia a plătit FMI 366 milioane de euro; trei zile mai târziu, alte 566 milioane, urmând ca pe 20 martie să achite încă 336 milioane de euro. Nu mai departe de 9 aprilie este termenul pentru o nouă tranşă de plăţi, în valoare de 465 milioane de euro.

Vineri, 20 martie, urmează să fie prezentat în procedură de urgenţă proiectul de lege privind unele reglementări fiscale, care conţine printre altele posibilitatea (în funcţie de sumele datorate şi în anumite condiţii) a plăţii în până la 100 de rate a datoriilor către stat. Apoi, proiectul de lege privind protecţia primei case în cazul executărilor silite, aşteptat săptămâna viitoare în Parlament.

În pofida faptului că economia greacă a început să se redreseze, lucrătorii umanitari sunt de acord asupra faptului că situaţia s-a înrăutăţit.

Şomajul-record a crescut de patru ori numărul persoanelor nevoite să supravieţuiască cu ajutorul băncilor alimentare, iar tuberculoza, eradicată în urmă cu câteva zeci de ani, a reapărut.

Pierre Moscovici, comisarul european însărcinat cu Economia, a negat că UE a încercat să oprească Atena să adopte legea, în pofida faptului că Guvernul elen a primit o scrisoare prin care era invitat să se consulte mai întâi cu creditorii.

Grecia se află în continuare în dispută cu creditorii săi internaţionali cu privire la condiţiile de prelungire a planului de salvare uriaş de care beneficiază, iar zona euro cere Atenei să se angajeze la tăieri suplimentare de cheltueili pentru a primi împrumuturile.