Cazul eurodeputatei letone acuzate de spionaj pentru Rusia declanșează o vânătoare de trădători în Europa
0Dezvăluirile explozive potrivit cărora eurodeputata letonă Tatiana Jdanoka a activat timp de cel puțin 13 ani ca spioană pentru Rusia îi tulbură pe aleșii de pe bătrânul continent, relatează Daily Beast.
O investigație realizată de patru publicații - letonă, estoniană, rusească și suedeză - arată că Tatiana Jdanoka, în vârstă de 73 de ani, a colaborat, cel puțin începând din 2003, cu doi ofițeri de legătură din Direcția 5 a Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB). Direcția 5, numită oficial Serviciul de Informații Operaționale și Relații Internaționale, este responsabilă de activitățile externe ale FSB, principalul succesor al KGB-ului sovietic.
În calitate de colaboratoare a FSB, Jdanoka era responsabilă de încurajarea sentimentelor pro-rusești și promovarea intereselor Kremlinului atât în regiunea baltică, cât și în Parlamentul European. Primul ei ofițer de legătură a fost Dmitri Gladei, un veteran KGB pe care l-a cunoscut la schi în anii 1970 și căruia i-a raportat până în 2014, iar cel de-al doilea a fost Serghei Beltiukov, angajat în FSB începând din 1993.
Politiciana letonă a organizat evenimente pentru Armata Roșie, a inițiat proiecte, a obținut vize la Bruxelles pentru agenți ruși și a difuzat comunicate de presă, printre altele, în acord cu așteptările Rusiei lui Putin în schimbul unor finanțări.
Investigație în Parlamentul European
Cazul Jdanoka a agitat apele în Parlamentul European, care a deschis o investigație proprie. În acest context, un grup de parlamentari letonieni avertizează că „Jdanoka nu este un caz izolat”. „Există și alți europarlamentari care servesc cu bună știință interesele Rusiei”, cu „intervenții publice, proiecte de vot, evenimente organizate, precum și activități ascunse”, atrag atenția Sandra Kalniete, Roberts Zīle și Ivars Ijabs într-o scrisoare deschisă citată de POLITICO.
Șeful Comisiei pentru Afaceri Juridice, europarlamentarul spaniol Adrian Vazquez Lazara, a cerut un proces de revizuire a politicilor Parlametului European, pentru a nu mai permite un alt caz Jdanoka.
„Ar fi intolerabil dacă ar exista deputați plătiți de Kremlin care ar lucra pentru a distruge democrația europeană din interior”, a declarat Lazara. „Orice legături cu Rusia și sateliții săi trebuie descoperite și trase la răspundere”, a adăugat el.
Jdanoka, un profil potrivit pentru recrutare
Kremlinul caută de regulă ținte bine plasate sau promițătoare pentru a activa în funcție de interesele sale, iar Tatiana Jdanoka avea profilul necesar. De altfel, politiciana letonă nici nu și-a ascuns vreodată simpatiile față de Rusia, contruindu-și cariera ca membră a unei comunități rusofone „persecutate” în Letonia, acuzație pe care a promovat-o mai ales la Bruxelles. Dacă Letonia, foarte atentă la riscurile reprezentate de Rusia la adresa sa, o considera de mult timp o agentă de influență a Moscovei, Parlamentul European, mai relaxat în privința activităților obscure ale Moscovei până la anexarea Crimeei, îi accepta lamentările despre presupusa persecuție a imbii ruse exprimate în calitate de „prima eurodeputată rusofonă”. Însă, dincolo de declarații, Jdanoka a făcut și acțiuni concrete pentru Rusia lui Putin, sprijinind în 2014 anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia și votând în 2022 împotriva rezoluției Parlamentului European care condamnă agresiunea rusă din Ucraina, ceea ce i-a adus excluderea din Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană.
Jdanoka se înscrie astfel în rândul agenților ruși desconspirați în ultimii ani. Recent, un profesor eston a fost arestat pentru spionaj în favoarea Rusiei, în timp ce un fost agent german a fost condamnat la închisoare pentru că a transmis informații sensibile Rusiei. În 2017, eurodeputatul ungar Bela Kovacs, fost membru al formațiunii politice ultranaționaliste Jobbik, a fost acuzat de spionaj pentru Rusia și a fugit la Moscova pentru a scăpa de justiție. Alte exemple au ieșit la iveală din Bulgaria până în Polonia via Austria.
„Rusia investește mult timp, eforturi și resurse pentru a recruta agenți nu numai din statele NATO, ci și din țările vecine, din serviciile de informații și din organismele politice, mai ales la nivel inferior, pentru că ei presupun că (recruții lor, n. red.) vor crește în rang”, explică pentru Daily Beast Bill Evanina, fost oficial de rang înalt din contraspionajul american.