Bulgarii, din nou la urne pentru alegeri parlamentare: al patrulea scrutin în 18 luni. Rusia și corupția, principalele teme de campanie

În Bulgaria au loc alegeri parlamentare, astăzi, pentru a patra oară în doar optsprezece luni. Asta după ce niciun partid nu a reușit să inspire încredere și să creeze o coaliție puternică în urma alegerilor precedente.

Președintele Rumen Radev a dizolvat pe 1 august guvernul lui Kiril Petkov și a anunțat alegeri anticipate. Petkov, care avusese o poziție puternică împotriva corupției și a Rusiei, a pierdut votul pentru moțiunea de cenzură la sfârșitul lunii mai, după ce, cu câteva zile înainte, unul dintre partidele din coaliție s-a retras de la guvernare, precipitând căderea guvernului.

Urnele s-au deschi la ora 07.00 iar votul va continua până la ora 20.00 sau până la epuizarea numărului de persoane care aşteaptă să voteze.

Pe listele electorale din ţară sunt 6.602.990 de persoane. În total, sunt 6.624 de candidaţi pentru un loc în parlament, dintre care 4.670 sunt bărbaţi, iar 1.954 sunt femei. În Parlament sunt 240 de locuri.

Potrivit sondajelor, partidul GERB al fostului premier Boris Borisov, în vârstă de 63 de ani, care a câştigat cinci alegeri din 2009 până în aprilie anul trecut, este favorit. Borisov încearcă să câștige un al patrulea mandat ca premier și promite bulgarilor stabilitate economică, însă votanții sunt din ce în ce mai apatici cu fiecare rând de alegeri.

Conform unui sondaj de opinie citat în Sofia Globe, doar 47% dintre bulgari intenționează să voteze în alegerile de duminică, în timp ce 30% nu au de gând să se prezinte la urne.

Pe buletinele de vot din Bulgaria există și opțiunea „nu susțin niciunul dintre candidați”.

Potrivit unui sondaj citat de Euractiv, bulgarii se simt mai amenințați de prețurile crescute decât de războiul din Ucraina.

Ca exemplu al inflației din Bulgaria, conform Eurostat, prețul pâinii a crescut cu 29% între august 2021 și august 2022.

Există 28 de partide în Bulgaria, dintre care 7-8 sunt preconizate să treacă de pragul de 4% și să intre în parlament, explică Ivan Bedrov, care adaugă că „fără niciun câștigător detașat, va fi din nou dificil să se formeze o coaliție”.

„Există două mari axe care împart partidele. Pe de o parte, avem vechile partide versus noile partide, corupția versus partidele anticorupție. Cealaltă axă ține de Ucraina și Rusia - unele partide sunt pro-ruse, unele sunt mai discrete în această problemă”.

„Aceste axe împart spațiul politic în așa fel încât este imposibil să formezi un guvern. De exemplu, într-un guvern pro-Occident trebuie să incluzi și partide vechi și partide noi. Dacă formezi un guvern anticorupție trebuie să unești partidele pro-Occident și pe cele pro-Putin. E aproape imposibil să formezi un guvern”, afirmă directorul serviciului Europa Liberă Bulgaria, Ivan Bedrov.

Rusia și corupția, principalele teme de campanie

Ivan Bedrov amintește că Bulgaria a fost „una dintre țările tăiate de pe lista clienților Gazprom în aprilie și n-a mai primit gaz rusesc. Guvernul a apelat la piață și a găsit alți distribuitori, cu prețuri mai mari, dar au evitat această criză. Însă guvernul aprobat de președinte a încercat să readucă Gazpromul în ecuație și au anunțat săptămâna trecută contracte pe zece ani”.

Aceasta este o decizie cu impact disproporționat de lung, ținând cont că guvernul curent este interimar și nu a fost ales prin vot popular, dar reflectă dorințele lui Radev de a se apropia din nou de Rusia.

Conform Europa Liberă Bulgaria, 15 dintre cele 28 de partide și coaliții din Bulgaria repetă discursurile Kremlinului.

Unele dintre aceste partide de nișă, care nu se bucură de sprijin popular, cer ieșirea din Uniunea Europeană, redeschiderea canalelor diplomatice cu Moscova și a negocierilor pentru gaz rusesc. O parte din aceste partide ar putea primi bani chiar și direct de la Kremlin.

Conform experților consultați de serviciul bulgar al Europei Libere, din pricina faptului că televiziunile sunt obligate prin lege să acorde timp egal tuturor partidelor, discursul pro-rus este normalizat în mod artificial.

În fapt, de unde sprijinul popular pentru Putin trecea de 60% înainte de 24 februarie, la câteva săptămâni după invazia rusă cifra s-a înjumătățit și a rămas la procente foarte scăzute de atunci.

Este posibil ca războiul din Ucraina să fi șocat bulgarii în așa măsură încât să se orienteze mai mult spre Uniunea Europeană, scrie coordonatoarea programului din Sofia a Consiliului European pentru Relații Externe, Maria Simeonova.

Bulgarii nu vor uita prea curând nici faptul că robinetul de gaz a fost tăiat fără ezitare de Rusia ca răspuns la sancțiunile europene. Simeonova consideră că noua distanțare de Rusia și apropiere de Uniunea Europeană ar putea calma, puțin, criza politică continuă din ultimul an și jumătate.