Băsescu, supărat pe liderii UE
0Traian Băsescu a avertizat, la Bruxelles, că nu poate accepta retragerea de bani de pe piaţa românească pentru crizele din zona euro.
„Din păcate, deocamdată, nu avem concluzii, nici decizii nici pe Grecia, nici pe problema recapitalizării băncilor. Au fost însă discuţii foarte utile care, sperăm, miercuri, vor duce la concluzii definitive", a declarat preşedintele Traian Băsescu, imediat după încheierea reuniunii celor 27. Un consiliu al tuturor şefilor de stat şi de guverne va mai avea loc miercuri de la ora 18.00, la Bruxelles, după care liderii din zona euro vor lua deciziile aşteptate pe recapitalizarea băncilor şi fondul de salvare.„Este de admirat răspunderea pe care şi-au asumat-o liderii din zona euro care plătesc, cu bani publici şi propria responsabilitate politică, greşelile altora", a spus Băsescu.
Ce riscă România
Şeful statului a mai spus că lipsa unei decizii pe Grecia afectează extrem de grav România, pentru că este în zona de risc având 20% din piaţa bancară acoperită de bănci greceşti. „Programul de recapitalizare a băncilor trebuie să aibă în vedere menţinerea nivelului de expunere. Nu putem accepta retragere de bani de pe piaţa românească pentru a face faţă crizelor din interiorul zonei euro. Şi aşa, întârzierea în decizii ne-a generat probleme în ceea ce priveşte finanţarea deficitelor. Am ajuns să ne împrumutăm la dobânzi mai mari decât în 2010", a spus şeful statului. El a adăugat că, în privinţa regulilor bugetare pe care toate statele UE trebuie să le respecte, liderii prezenţi la Consiliu au convenit că este nevoie de modificări ale Tratatului care se vor discuta în decembrie anul acesta.
Supărat că a fost trişat
„Am ridicat problema nerepectării unui angajament politic de către Olanda şi Finlanda. Sunt două obligaţii majore pe care statele care intră în UE le au: în primul rând să îndeplinească toate criteriile tehnice de acces în zona Schengen şi în al doilea rând să le îndeplinească pe cele din zona euro". Iar România avusese o înţelegere cu Olanda şi aceasta nu a fost respectată. „Olanda şi Finlanda au refuzat aplicarea tratatului, cu atât mai mult cu cât, şi îmi permit să spun pentru că este o realitate, am avut un angajament politic cu Olanda în septembrie. Nu vreau să spun că premierul olandez nu a avut cuvânt. A nu se înţelege în aceşti termeni. Dar am deblocat propunerea Olandei de a consolida reglementările pe spaţiul Schengen în ideea că va găsi formula realizării unui compromis în privinţa accesului României şi Bulgariei. Pe urmă, premierul olandez a uitat acest lucru când s-a dus la el acasă".
Traian Băsescu a anunţat că problema aderării României şi Bulgariei la Schengen va fi pusă pe ordinea de zi a viitoarei reuniuni chiar de preşedintele Herman Van Rompuy, în cazul în care Olanda nu acceptă un compromis.
Ce s-a discutat la Consiliu
Liderii celor 27 de state membre UE s-au întâlnit într-o reuniune amânată deja cu o săptămână pentru a se pune de acord asupra a trei aspecte considerate cruciale pentru viitorul euro şi al UE: datoriile Greciei, recapitalizarea băncilor, mărimea şi modul de folosire al Facilităţii Europene pentru Stabilitate Financiară (FESF). Franţa şi Germania au negociat de pe poziţii divergente, cel puţin în privinţa modului în care banii din FESF ar putea fi folosiţi pentru recapitalizarea băncilor expuse la datoria Greciei.
Germania, dar şi alte state din Eurozonă au criticat dur intenţia Franţei de a folosi FESF pentru a-şi putea recapitaliza băncile. Tot vineri, statele din zona euro s-au înţeles să ceară băncilor private să şteargă jumătate din datoria grecească pe care o deţin. Ceea ce ar funcţiona pe post de un al doilea împrumut, conform AFP. Miniştrii de Finanţe europeni au venit cu propunerea de a folosi 100 de miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor, variantă dezbătută ieri de şefii de stat şi de guvern.
O veste bună a venit pentru Grecia, care a primit oficial vestea că i se va da tranşa de opt miliarde de euro din împrumut.
Presiune pe Italia
Liderii din zona euro au pus ieri presiune pe Italia pentru a evita un colaps în „stil grecesc" al acestei ţări din cauza datoriei sale (a doua ca mărime după Grecia). Înainte de începerea Consiliului European, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au avut o întâlnire privată cu premierul italian Silvio Berlusconi, au declarat oficiali ai UE citaţi de Reuters. „Dacă datoria Italiei rămâne la 120% din PIB, nu contează cât de mare va fi zidul de protecţie. Încrederea pieţelor nu va fi câştigată", a declarat Merkel sâmbătă.
Cât a pierdut UE în trei ani
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, a spus în cadrul Consiliului European că, din cauza crizei datoriilor, UE a pierdut, între 2007-2010, aproximativ 2.000 de miliarde de euro, echivalentul PIB-ului Franţei.
În ce măsură declaraţiile lui Traian Băsescu contribuie la imaginea proastă a României în Europa?