Avertismentul lui Donald Tusk: Europa trebuie să se unească sau va fi „terminată”. „Unul pentru toți și toți pentru unul”, îndeamnă premierul polonez, în timp ce Trump amenință Groenlanda

Europa riscă să devină irelevantă dacă nu reușește să rămână unită, a avertizat premierul Poloniei, Donald Tusk, pe fondul divergențelor tot mai vizibile dintre statele UE în politica externă și al unei săptămâni tensionate marcate de intervenția militară a SUA în Venezuela și de noile amenințări ale lui Donald Trump la adresa Groenlandei.

„Europa nu va fi luată în serios dacă este slabă și divizată – nici de inamici, nici de aliați”, a scris luni Tusk pe rețelele sociale. Liderul polonez, cunoscut pentru pozițiile sale pro-europene, a lansat un apel ferm la solidaritate și reînarmare.

„Este deja clar. Trebuie să credem în propria noastră forță, să continuăm să ne înarmăm și să rămânem uniți ca niciodată. Unul pentru toți și toți pentru unul. Altfel, suntem terminați”, a avertizat el.

Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a reluat public ideea preluării controlului asupra Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză, pe care l-a descris drept esențial pentru securitatea națională a SUA, scrie politico.eu.

„Avem nevoie de Groenlanda dintr-o perspectivă de securitate națională”, le-a spus Trump jurnaliștilor la bordul avionului prezidențial, adăugând enigmatic: „Ne vom ocupa de Groenlanda în aproximativ două luni. Să vorbim despre Groenlanda peste 20 de zile”.

Afirmațiile au fost făcute la scurt timp după ce Statele Unite au lansat lovituri militare în Venezuela și l-au arestat pe președintele Nicolás Maduro într-o operațiune nocturnă spectaculoasă. Acțiunea a stârnit neliniște în capitalele europene, unde oficialii se tem că Washingtonul ar putea încerca o mișcare similară și în cazul Groenlandei.

Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a reacționat dur, afirmând că anexarea insulei arctice „nu are absolut niciun sens”. Poziția sa a fost susținută rapid de alte state nordice, inclusiv Norvegia, Finlanda și Suedia.

La nivelul Uniunii Europene, reacțiile față de intervenția SUA în Venezuela au fost neuniforme. Înaltul Reprezentant pentru politică externă, Kaja Kallas, a cerut „reținere”, într-o declarație susținută de 26 de state membre, cu excepția Ungariei.

Spania s-a distanțat însă de linia comună a UE, alăturându-se unui grup de cinci țări latino-americane într-un mesaj mult mai dur, care condamnă încălcarea suveranității Venezuelei și avertizează împotriva exploatării resurselor sale naturale, în contextul declarațiilor lui Trump privind preluarea câmpurilor petroliere.

Majoritatea statelor membre au optat pentru comunicate prudente, invocând respectarea dreptului internațional. Italia a mers însă mai departe, calificând acțiunea militară drept „legitimă în fața amenințărilor hibride la adresa securității”.

În contrast, premierul Slovaciei, Robert Fico, a fost extrem de critic, afirmând că incursiunea americană reprezintă „o nouă dovadă a prăbușirii ordinii mondiale”. La rândul său, premierul Ungariei, Viktor Orbán, a scris pe Facebook că „ordinea liberală mondială se află în dezintegrare”.

În acest context tensionat, avertismentul lui Donald Tusk capătă greutate: o Europă fragmentată riscă nu doar să fie ignorată, ci să devină o victimă colaterală într-o lume în care marile puteri acționează tot mai unilateral.