Austeritatea ajunge la Bruxelles
0Funcţionarii europeni au organizat astăzi o acţiune de protest în faţa Comisiei Europene, boicotând ziua de lucru, în încercarea de a opri implementarea unor reduceri masive în bugetele administrative ale instituţiilor europene.
Sindicatul Consiliului European a organizat această grevă, chemându-i pe toţi ocupanţii birourilor de la Bruxelles ”să fie uniţi” pentru a impiedica ceea ce reprezentanţii sindicali numesc ”piedere gravă pentru toată lumea”. Până nu demult, slujbele din cadrul instituţiilor europene erau considerate deosebit de avantajoase, prin prisma beneficiilor salariale, în special de către personalul venit din cele 12 state care au aderat în 2004.
Structura administrativă a instituţiilor UE este foarte complexă şi susţinută cu greu de peste 30.000 de angajaţi, care ocupă o arie largă de funcţii, de la munca de secretariat, la traducători, interpreţi, coordonatori de proiecte, purtători de cuvânt, directori, ofiţeri de presă, şi altele. În acest mecanism administrativ similar unui turn Babel datorită celor 27 de naţionalităţi pe care le găzduieşte, se află aproximativ 2000 de angajaţi români, care au contracte permanente sau pe o perioadă determinată.
Situaţia actuală
La prima vedere, avantajele financiare ale unei slujbe la Bruxelles sunt mult superioare chiar şi posturilor din sistemul privat, pentru români. Cu toate acestea, există câteva probleme pe care funcţionarii din statele care au aderat după 2004 le întâmpină. Puţini cunosc faptul că pentru a putea gestiona valul masiv de angajaţi europeni veniţi din ultimele 12 state integrate în UE, în 2004 a existat o reformare a administraţiei europene, dezavantajoasă pentru noii membri. Noilor oficiali, implicit celor români, li s-a îngreunat accesul la funcţiile de conducere, acestea fiind deja securizate de oficialii din Europa de Vest angajaţi înainte de 2004, care aveau grade si funcţii foarte mari. Practic, Romania nu va avea oficiali de rang înalt în instituţiile UE sau ei vor ajunge în funcţii şi grade importante extrem de dificil.
Ierarhia funcţionarilor europeni dispune de 16 grade şi porneşte de la un salariu minim de 2.300 de euro brut/lunar (pentru secretariat sau tehnicieni în sectorul administrativ). Un traducător are un salariu minim de 3.415 de euro pe lună. Există şi o primă de expatriere, ce reprezintă un bonus de 16% din salariu. Deşi se bucură de o reducere a TVA-ului în primii doi ani şi plata chiriei timp de şase luni de la angajare, birocraţii UE nu beneficiază de maşini sau apartamente plătite de angajator, aşa cum au mulţi expaţi din sectorul privat sau cei cu rang diplomatic. Eurobirocraţii sunt cei care duc povara unei munci anevoioase, cu multe ore suplimentare, pregăting mii de rapoarte şi coordonând proiectele Uniunii. Sunt oamenii din spatele cortinei a căror pregătire este esenţială pentru o funcţionare corectă a aparatului administrativ multinaţional.
Sacrificarea funcţionarilor europeni
În februarie, Consiliul European a propus un pachet de austeritate pentru birocraţi, însă la propunerea ambasadorilor statelor membre, măsurile au fost înăsprite. Se anunţă creşterea vârstei de pensionare de la 63 la 67 de ani, cu penalităţi în cazul pensionării anticipate, creşterea orelor de lucru obligatorii de la 37 la 40 pe săptămână, mărirea contribuţiei la fondul de pensie de la 33% la 45%, îngheţarea salariilor în următorii 2 ani, impunerea unei taxe de solidaritate de 6% pe toate veniturile şi încetinirea carierei profesionale pentru o treime din personalul actual al instituţiilor. Acestea sunt doar o parte din măsurile dorite de Consiliu.
Întregul continent a fost afectat de măsuri de austeritate care au provocat o serie de consecinţe negative pentru populaţie, dar şi pentru buna funcţionare a aparatelor administrative ale statelor. În aceste condiţii, sacrificiul pe care Comisia vrea să îl facă propriului personal, s-ar putea dovedi o gravă eroare pe termen lung.