Atentate la Bruxelles. Serviciile speciale europene, acuzate de superficialitate şi amatorism în lupta cu terorismul

Informaţiile care ies la iveală după atentatele de la Bruxelles arată superficialitatea şi lipsa de coordonare a serviciilor de securitate din Europa. Responsabili americani din domeniul contraterorismului spun  că omologii lor belgieni  dau dovadă de „incompetenţă  crasă“.

Iată doar câteva dintre infomaţiile şi faptele care pun sub semnul întrebării profesionalismul serviciilor special belgiene, franceze, europene, în general.

1. Salah Abdeslam a fost interogat doar o oră după arestarea sa şi atentatele din Bruxelles pe motiv că se afla în convalescenţă

Audierea lui Salah Abdeslam – considerat „creierul“ atacurilor din noiembrie trecut de la Paris - în închisoarea din Bruges nu a vizat eventualitatea unei ameninţări pentru că anchetatorii voiau mai întâi să se concentreze asupra cronologiei faptelor din timpul atentatelor din capitala franceză, relatează vineri publicaţia belgiană Le Soir.

Anchetatorii belgieni nu l-ar fi audiat pe Salah Abdeslam, suspectat de terorism, decât o oră după arestarea sa vinerea trecută şi dublul atentat terorist de marţi dimineaţă din Bruxelles, relevă o informaţie transmisă de publicaţia Politico Europe, dar pe care jurnaliştii de la Le Soir nu au reuşit deocamdată să o verifice. 

Potrivit acestui ziar, care îl citează pe Sven Mary, avocatul lui Salah Abdeslam şi două surse apropiate anchetei — anchetatorii nu l-ar fi interogat pe Salah Abdeslam despre posibilitatea altor atentate pentru că ei l-au întrebat mai întâi despre participarea sa în atentatele de la Paris în noiembrie trecut.

Audierea lui Salah Abdeslam în închisoarea din Bruges nu s-a referit la eventualitatea unei ameninţări pentru că anchetatorii voiau mai întâi să se concentreze asupra cronologiei faptelor şi asupra rolului suspectului în comandoul de la Paris. 

În pofida descoperirii unui detonator, a armelor şi amprentelor lui Abdeslam într-o ascunzătoare din cartierul bruxellez Forest câteva zile mai devreme şi a suspiciunii crescânde cu privire la o reţea teroristă mai largă decât se credea la Bruxelles, anchetatorii nu l-au interogat decât scurt timp pe Abdeslam pentru că acesta era încă în convalescenţă după operaţie, potrivit unei surse din serviciile de securitate belgiene. 

„Ei nu s-au gândit că ar fi posibil să se poată întâmpla ceva marţi dimineaţă“, a mai spus aceasta. Avocatul Sven Mary a confirmat că anchetatorii nu au avut decât o scurtă întrevedere cu clientul său. Parchetul federal nu a dorit să reacţioneze la aceste declaraţii, potrivit Politico. 

2. Teroristul sinucigaş Khalid el Bakraoui a încălcat termenii eliberării condiţionale însă a fost eliberat de un magistrat

Teroristul Khalid el Bakraoui, care s-a detonat marţi dimineaţă la staţia de metrou Maelbeek, unde şi-au pierdut viaţa 20 de persoane şi au fost rănite alte 124, a încălcat anul trecut termenii eliberării sub control judiciar, după ce şi-a contactat un fost asociat, însă un magistrat belgian a decis să nu-l trimită înapoi după gratii, transmite Reuters.

Khalid el Bakraoui a atras atenţia autorităţilor după ce şi-a parcat maşina pe contrasens, însă ofiţerii au descoperit că el avea o întâlnire cu un fost asociat în ilegalităţi. Atacatorul încălca termenii eliberării sale condiţionate din 2013, însă instanţa a decis să nu fie trimis după gratii, pentru că respectase până în acel moment termenii impuşi de către autorităţi. 

Potrivit instanţei, acesta îşi găsise un loc de muncă după ce a ieşit din închisoare şi s-a prezentat în mod regulat la procuratură. De asemenea, Khalid el Bakraoui nu a dat semne că ar fi radicalizat.

Eliberarea sa condiţionată a fost revocată totuşi luna trecută, după ce Khalid el Bakraoui a lipsit la patru întâlniri cu procurorul şi s-a mutat de la adresa declarată în buletin.

De asemenea, fratele său, Ibrahim el Bakraoui, care s-a aruncat în aer împreună cu Najim Laachraoui la terminalul de plecări al aeroportului Zaventem, a fost expulzat de Ankara din motive administrative, însă un magistrat belgian a decis eliberarea sa, deşi luptase alături de jihadiştii Statului Islamic în Siria.

3. Poliţia belgiană, reacţie întîrziată la sesizările Turciei

Ministrul belgian de Interne a acuzat vineri poliţia belgiană de neglijenţă, pentru că nu a reuşit să îl urmărească pe jihadistul Ibrahim El Bakraoui, expulzat de Turcia în 2015, care s-a aruncat în aer marţi la aeroportul Zaventem din Bruxelles, transmite Reuters.

Prezent în faţa Parlamentului belgian, în cadrul unei şedinţe speciale, ministrul Jan Jambon, care s-a oferit joi să demisioneze din cauza acestei chestiuni, a declarat că, deşi îşi asumă responsabilitate politica, "cineva a fost neglijent şi nu a fost suficient de proactiv".

"Cineva din aparatul nostru de poliţie a făcut o greşeală", a declarat Jan Jambon.

Autorităţile belgiene au fost puse într-o poziţie jenantă după ce Turcia a anunţat miercuri că Ankara l-a expulzat pe Ibrahim El Bakraoui în iulie 2015, trimiţându-l în Europa cu avertismentul că era militant jihadist.

Autorităţile belgiene şi cele olandeze au fost informate de Turcia cu privire la suspiciunile că ar fi luptător străin care încearcă să ajungă în Siria.

La acea dată, autorităţile belgiene au răspuns că Ibrahim El Bakraoui, care a încălcat condiţiile eliberării condiţionate, era infractor dar nu şi militant, cerând informaţii suplimentare din partea Turciei.

După ce l-au arestat pe El Bakraoui, Turcia a informat ambasada Belgiei că va fi urcat la bordul unui avion cu destinaţia Amsterdam, pe 14 iulie 2015, însă la sosire acesta nu a fost arestat pentru că poliţia olandeză nu a primit nicio instrucţiune în acest sens din partea omologilor belgieni.

Jambon a adăugat că ofiţerul belgian de legătură din ambasada de la Ankara informat poliţia din Belgia 6 zile mai târziu, pe 20 iulie, că El Bakraoui a fost arestat în Turcia sub suspiciune de terorism.

Oficialul belgian a căutat ulterior confirmări din partea autorităţilor turce în privinţa lui El Bakraoui, raportând de abia 6 luni mai târziu, pe 11 ianuarie.

4. Raportul despre locul exact unde se ascundea Salah Abdeslam, ignorat

Un poliţist belgian le-ar fi transmis superiorilor încă din decembrie 2015 adresa exactă unde se ascunde Salah Abdeslam, însă documentul nu a fost transmis mai departe, sscrie în ediţia de vineri publicaţia La Derniere Heure.

Potrivit surselor jurnaliştilor belgieni, ofiţerul, din localitatea belgină Maline, a trecut în raportul confidenţial adresa rue des Quatre Vents nr.79, în Molenbeek, locul unde s-ar ascunde teroristul suspectat de implicare în atentatele de la Paris.

Documentul ar fi trebuit să ajungă la celula antitero a poliţiei din Bruxelles, însă acest lucru nu s-a întâmplat. În acelaşi raport din decembrie, poliţistul a vorbit şi despre desele contacte pe care fiul unui anume D’Jamilla Mohamed, Abid, le are cu Salah Abdeslam.

Cei doi, Abid şi Abdeslam, au fost arestaţi vinerea trecută, chiar la adresa pe care şefii poliţistului din Maline o aveau din decembrie. De altfel, acesta a sesizat situaţia şi a fost deschisă o anchetă.

Poliţia din oraşul Malines (Mechelen, regiunea Flandra din Belgia) a dezminţit vineri informaţia potrivit căreia un poliţist din localitate avea încă din 7 decembrie 2015 adresa exactă la care se ascundea teroristul Salah Abdeslam.

5. Franţa a refuzat lista oferită de Damasc cu cetăţenii francezi antrenaţi de ISIS în Siria,  din „motive ideologice“

Bernard Squarcini, fostul şef al serviciului francez de informaţii interne, a declarat într-un interviu din noiembrie 2015 (imediat dupa atentatele din Paris) că serviciile secrete siriene au vrut să dea Franţei în 2013 lista cu cetăţenii francezi care au fost antrenaţi în Siria de Statul Islamic, dar guvernul a refuzat „din motive ideologice“. 

Critici dure de la americani

Oficialii americani din domeniul contraterorismului susţin că omologii lor belgieni sunt ca nişte „copii“, care habar n-au ce să facă în ceea ce priveşte ameninţarea teroristă cu care se confruntă şi, atunci când totuşi fac ceva, dau dovadă de incompetenţă crasă, scrie Daily Beast.

Americanii sunt furioşi  deoarece atacurile teroriste de la Bruxelles, care au dus la moartea a 32 de persoane, printer care şi doi americani, şi rănirea  alor 300, s-au produs în ciuda avertizărilor repetate venite de la Washington şi din alte capitale.

„În Uniunea Europeana s-au infiltrat jihadişti de două decenii.  Iar  europenii de-abia acum au început să lucreze la asta. Când trebuie să-i contactăm aceşti oameni sau ne trimitem băieţii să vorbească cu ei, efectiv vorbim cu - o s-o spun fără menajamente - copii. Ei nu ştiu ce se întâmplă. Sunt într-o asemenea stare de ignoranţă...", spune un oficial american din domeniul informaţiilor,  citat de Daily Beast.