„Asalt asupra justiției” în Europa: cum atacurile extremei drepte erodează statul de drept

Independența justiției, unul dintre pilonii fundamentali ai democrației, se află sub o presiune tot mai vizibilă în Europa, pe fondul atacurilor lansate de politicieni populiști și al tentativelor unor guverne de a remodela sistemele judiciare în propriul interes, scrie The Guardian.

În primăvara anului trecut, un tribunal din Paris a condamnat-o pe Marine Le Pen pentru deturnare de fonduri și i-a interzis participarea la alegerile prezidențiale. Reacția liderului de extremă dreapta a fost promptă și vehementă: a denunțat o „decizie politică” și o „negare a democrației”, acuzând o veritabilă „tiranie a judecătorilor”.

Declarațiile sale au inflamat rapid spațiul public. Judecătorul care a prezidat cazul a devenit ținta amenințărilor online, iar adresa sa a fost făcută publică, într-un episod care a ridicat semne serioase de întrebare privind securitatea magistraților.

La doar câteva luni distanță, fostul președinte francez Nicolas Sarkozy a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru conspirație penală. Și el a criticat dur decizia, calificând-o drept o lovitură la adresa statului de drept și a încrederii publice în justiție, mergând până la a acuza instanța de „ură fără limite”.

În mod tradițional, un sistem judiciar independent este considerat piatra de temelie a statului de drept — garant al responsabilității, al drepturilor cetățenilor și al egalității în fața legii. Însă, potrivit organizațiilor pentru drepturi civile, acest echilibru devine tot mai fragil.

În Ungaria, premierul Viktor Orbán este acuzat că a slăbit sistematic independența justiției, prin modificări constituționale și legislative care au permis numirea unor judecători loiali puterii.

Îngrijorător este însă faptul că fenomenul nu mai este limitat la statele cu tendințe iliberale. Chiar și în țări cu tradiție democratică solidă, atacurile politice la adresa magistraților — uneori direcționate împotriva unor judecători individuali — devin tot mai frecvente, subminând încrederea publică.

În Franța, Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat, avertizând că amenințările la adresa judecătorilor și comentariile politice asupra deciziilor instanțelor sunt incompatibile cu principiile democratice. Sindicatele magistraților vorbesc deja despre un „asalt asupra întregului sistem judiciar”.

Situația este urmărită cu atenție și în Italia, unde guvernul condus de Giorgia Meloni se află într-un conflict deschis cu justiția. Executivul a promovat reforme controversate, inclusiv eliminarea infracțiunii de abuz în serviciu și limitarea interceptărilor.

Criticii susțin că aceste măsuri ar putea slăbi capacitatea sistemului judiciar de a acționa independent, în timp ce guvernul le prezintă drept necesare pentru eliminarea unor presupuse influențe politice în rândul magistraților.

Presiuni crescânde sunt semnalate și în Germania, unde lipsa de personal și subfinanțarea sistemului judiciar riscă să afecteze eficiența instanțelor. În același timp, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania încearcă, în anumite regiuni, să influențeze numirile din sistemul judiciar.

În Polonia, lucrurile sunt și mai complicate. Guvernul condus de Donald Tusk încearcă să repare reformele controversate introduse de fostul partid de guvernământ, Lege și Justiție, inspirate de modelul promovat de Viktor Orbán.

Însă procesul este dificil și lent, blocat de constrângeri politice și instituționale. Alegerea noului președinte, Karol Nawrocki, a complicat și mai mult situația, după ce acesta a refuzat numirea a zeci de judecători.

Experții avertizează că aceste evoluții nu sunt izolate, ci fac parte dintr-un trend mai amplu. În multe cazuri, publicul nu percepe imediat gravitatea situației, fiind mai preocupat de probleme economice sau sociale.

Concluzia este însă una clară: atunci când puterea politică începe să conteste legitimitatea justiției sau să o subordoneze, riscul derapajelor autoritare crește rapid.

„Uitați-vă la ce se întâmplă acum în lume și întrebați-vă dacă vrem o justiție independentă sau nu”, avertizează un magistrat european. „Când un sistem alunecă spre arbitrar, totul se poate schimba mult mai repede decât ne imaginăm.”

Cinci guverne din UE, acuzate că subminează „în mod constant” statul de drept: raport alarmant al organizațiilor pentru libertăți civile

Un nou raport al uneia dintre cele mai importante organizații europene pentru drepturi civile lansează un avertisment sever: cinci guverne din Uniunea Europeană ar eroda în mod „constant și intenționat” statul de drept, în timp ce în alte state standardele democratice încep să se degradeze vizibil.

Potrivit analizei realizate de Civil Liberties Union for Europe, guvernele din Bulgaria, Croația, Ungaria, Italia și Slovacia sunt considerate „demontatoare” ale statului de drept, prin politici care slăbesc activ instituțiile democratice.

Raportul pe 2026, bazat pe contribuțiile a peste 40 de ONG-uri din 22 de țări, conturează o imagine îngrijorătoare. În Slovacia, sub conducerea premierului Robert Fico, regresul este vizibil pe toate palierele: justiție, combaterea corupției, libertatea presei și mecanismele de control democratic.

O situație similară este descrisă și în Bulgaria, în timp ce în Ungaria, condusă de Viktor Orbán, tendința este considerată chiar mai accentuată. După 16 ani la putere, guvernul de la Budapesta continuă să promoveze politici tot mai restrictive, fără semne de schimbare.

Raportul atrage atenția însă și asupra unor democrații consolidate. Franța, Germania, Suedia, Belgia și Danemarca sunt incluse într-o categorie distinctă — state în care statul de drept începe să „alunece”, chiar dacă nu există o strategie politică clară de subminare.

În schimb, țări precum România, Spania, Olanda sau Grecia sunt catalogate drept „stagnante”, fără progrese semnificative, dar nici regres major.

Un caz aparte rămâne Polonia, unde guvernul condus de Donald Tusk încearcă să repare reformele controversate introduse anterior de partidul Lege și Justiție. Eforturile sunt însă limitate de veto-ul prezidențial și de constrângerile politice.

Raportul subliniază că progresele modeste ale Poloniei arată cât de dificil este să reconstruiești independența instituțională odată ce aceasta a fost afectată.

Singura țară care primește o evaluare pozitivă este Letonia, considerată un „elev silitor” în materie de consolidare a statului de drept.

Criticile nu se opresc însă la nivel național. Documentul evidențiază și slăbiciunile mecanismelor Uniunii Europene, care, în opinia autorilor, nu reușesc să producă schimbări reale. Nu mai puțin de 93% dintre recomandările formulate de Comisia Europeană în 2025 au fost reluate din anii anteriori, fără modificări semnificative.

Mai mult, dintre 100 de recomandări analizate, 61 nu au înregistrat niciun progres, iar în alte 13 cazuri situația s-a deteriorat.

Organizațiile pentru drepturi civile avertizează că repetarea recomandărilor fără acțiuni concrete riscă să transforme mecanismele europene într-un exercițiu formal, fără impact real.

Raportul atrage atenția și asupra unor tendințe îngrijorătoare: creșterea presiunii asupra societății civile, limitarea protestelor și înăsprirea legislației. În Ungaria, de exemplu, evenimentele Pride au fost interzise, iar organizatorii — inclusiv primarul Budapestei — au fost anchetați.

În Italia, guvernul a adoptat măsuri de securitate care incriminează blocarea drumurilor și alte forme de protest, în timp ce oferă protecții sporite forțelor de ordine.

De asemenea, jurnaliștii devin tot mai frecvent ținta presiunilor, în special în Slovacia, dar și în Bulgaria, Croația sau Italia.

Concluzia raportului este una fără echivoc: statul de drept în Europa nu mai poate fi considerat garantat. În tot mai multe state, presiunile politice, legislația restrictivă și atacurile la adresa instituțiilor independente conturează un peisaj în care democrația devine tot mai vulnerabilă.