Arestarea fondatorului WikiLeaks. De ce i-a retras Ecuadorul statutul de azilant lui Julian Assange

Preşedintele Ecuadorului, Lenin Moreno, a explicat că a luat decizia de a-i retrage statutul de azilant în Ecuador lui Julian Assange pentru că acesta a încălcat în repetate rânduri „termenii convenţiei pentru azil diplomatic“.

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, a fost arestat după ce a petrecut şapte ani în Ambasada Ecuadorului de la Londra, în baza unui mandat de arestare emis pe 29 iunie 2012, pentru că nu s-a prezentat la tribunal, a informat poliţia britanică, citată de BBC. El a fost transportat la o secţie de poliţie din centrul Londrei unde va rămâne înainte să apară în faţa Tribunalului din Westminster. Poliţia a anunţat că a putut intra în ambasadă după ce Ecuadorul i-a retras lui Assange statutul de azilant.

Preşedintele Ecuadorului, Lenin Moreno, a publicat un videoclip pe Twitter în care îşi explică decizia de a-i retrage statutul de azilant în Ecuador al lui Julian Assange. Moreno a afirmat că Assange a încălcat în repetate rânduri „termenii convenţiei pentru azil diplomatic”, făcând referire la publicarea recentă a unor documente ale Vaticanului de către WikiLeaks.

„El a instalat dispozitive electronice care nu erau permise. A blocat camerele de securitate ale misiunii ecuadoriene la Londra. A avut confruntări şi s-a comportat nepotrivit cu gardienii. A accesat fişierele de securitate ale ambasadei fără permisiune. A susţinut că este izolat şi a respins conexiunea la internet oferită de ambasadă însă a avut un telefon mobil cu care a comunicat cu lumea exterioară”, a declarat Moreno.

„Într-un final, acum două zile, WikiLeaks, organizaţia lui Assange, a ameninţat guvernul Ecuadorului. Guvernul nu are nimic de care să îi fie teamă şi se lasă ameninţat. Ecuadorul respectă principiile legii şi dreptul internaţional şi protejează interesele ecuadorienilor”, a încheiat Moreno.

Şeful diplomaţiei britanice: Assange nu e un erou

Ministrul de Externe al Marii Britanii a mulţumit Ecuadorului şi a precizat că Assange nu este un erou. „Julian Assange nu este un erou şi nimeni nu este deasupra legii. El s-a ascuns de la adevăr timp de mai mulţi ani. Mulţumesc Ecuadorului şi preşedintelui Lenin Moreno pentru cooperare”, a scris Hunt pe Twitter. 

Rusia îi plânge de milă

De cealaltă parte, Rusia a criticat arestarea. Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a descris evenimentul ca fiind „mâna democraţiei care strânge gâtul libertăţii”. WikiLeaks a acuzat „actori puternici”, printre care şi CIA, de eforturi de a-i anula legitimitatea lui Assange. „Acest bărbat este un fiu, un tată, un frate. A câştigat zeci de premii pentru jurnalistm. A fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace în fiecare an din 2010. Actori puternici, printre care şi CIA, s-au implicat într-un efort sofisticat de a-i anula legitimitatea şi a-l trimite la închisoare”, se arată într-o postare de pe Twitter a organizaţiei.

Redeschiderea anchetei din Suedia privind violul 

Elisabeth Massi Fritz, avocatul uneia dintre cele două femei care l-au acuzat pe Assange de viol, a declarat pentru presa din Suedia că va face tot posibil pentru a se asigura că procurorii suedezi vor relua investigaţia pentru ca Assange să fie extrădat în Suedia şi pus sub acuzare pentru viol. 

”Vom face totul pentru ca procurorii să redeschidă ancheta suedeză şi ca Assange să fie predat Suediei şi trimis în faţa justiţiei pentru viol”, a declarat Elisabeth Massi Fritz pentru AFP. 

Vestea arestării sale de către agenţi din cadrul serviciului poliţiei metropolitane (MPS) la Ambasada Ecuadorului şi a plasării sale în arest preventiv ”sunt un şoc pentru clienta mea”, a spus Elisabeth Massi Fritz. “Atât timp cât crima nu va fi prescrisă, clienta mea îşi păstrează speranţa că se va face dreptate”, a adăugat ea. 

Un purtător de cuvânt al parchetului suedez a refuzat să comenteze informaţia. „Analizăm asta”, a declarat el. În vârstă de peste 30 de ani la momentul faptelor, reclamanta a depus plângere la 20 august 2010 împotriva lui Julian Assange, pe care l-a întâlnit la o conferinţă de presă a WikiLeaks la Stockholm cu câteva zile mai înainte. Ea îl acuză de faptul că a întreţinut cu ea un raport sexual neprotejat în timp ce ea dormea, în noaptea de 16 spre 17 august. Julian Assange a susţinut mereu că ea a consimţit şi a acceptat să nu folosească prezervativ. Instrumentarea cazului , împiedicată de refuzul lui Assange de a fi audiat în Suedia, a durat aproape şapte ani. Plângerea altei tinere suedeze cu privire la agresiune sexuală, în aceeaşi perioadă, la Stockholm, a fost prescrisă în 2015.