„Ancora NATO”, ținta lui Putin? Insula-cheie din Marea Baltică care stă între Europa și un război major cu Rusia

Pe măsură ce războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina intră în al cincilea an, semnalele venite de la Kremlin alimentează temerile că ambițiile Moscovei nu se opresc la granițele Ucrainei. În Europa de Nord, atenția strategilor militari se concentrează tot mai mult asupra unui punct considerat esențial pentru securitatea NATO: insula Gotland, cea mai mare insulă a Suediei, aflată în centrul Mării Baltice.

În eventualitatea unui conflict direct între Rusia și Alianța Nord-Atlantică, niciun punct de control maritim nu ar avea o importanță mai mare decât Marea Baltică, iar Gotland este poziționată chiar în inima acestui spațiu îngust și puțin adânc. Din acest motiv, insula a fost supranumită de analiști militari „ancora NATO”, scrie The Sun.

De la destinație turistică la bastion militar

Cunoscută pentru arhitectura medievală și coastele pitorești, Gotland a devenit, în ultimii ani, una dintre cele mai intens fortificate zone din Europa de Nord. Sisteme moderne de rachete, cazărmi noi și centre de supraveghere sunt amplasate rapid, pe fondul temerilor tot mai mari legate de o posibilă agresiune rusă.

Nu este vorba despre o reacție emoțională la politicile lui Putin, spun experții, ci despre o decizie strategică calculată. Stockholm urmărește două obiective principale: descurajarea unei eventuale ocupații rusești a insulei, care ar putea fi folosită ca platformă de atac asupra Europei, și monitorizarea activităților de sabotaj desfășurate de Rusia în cadrul așa-numitului „război din zona gri” din Marea Baltică.

„Gotland funcționează ca un portavion imposibil de scufundat”, explică Oscar Jonsson, cercetător la NATO Defense College. Insula se află la aproximativ 300 de kilometri de Kaliningrad, enclava rusă puternic militarizată, și oferă control asupra principalelor rute maritime din regiune.

De ce este Gotland atât de importantă

Niklas Granholm, expert al Agenției Suedeze pentru Cercetare în Apărare, subliniază că importanța strategică a insulei este cunoscută încă din Războiul Rece.

„Cine controlează Gotland și instalează sisteme antiaeriene, rachete sol-sol și rachete anti-navă poate controla practic întreg nordul Mării Baltice”, explică el. Raza și precizia sistemelor moderne fac ca influența insulei să se extindă mult dincolo de dimensiunea sa geografică.

Fostul general american Ben Hodges avertizează că, dacă Rusia ar reuși să ocupe Gotland, echilibrul de putere în Marea Baltică s-ar schimba dramatic, Moscova putând perturba transportul maritim prin strâmtorile daneze. Evaluarea este împărtășită și de fostul ofițer de informații britanic Philip Ingram, care afirmă că insula oferă control asupra „aproape a tot ce intră și iese din Baltică”.

De ce a fost reînarmată insula

Suedia a demilitarizat Gotland în 2005, după sfârșitul Războiului Rece. Decizia a fost inversată în 2015, la un an după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. Atunci a fost reînființat Regimentul Gotland, iar procesul de reînarmare a accelerat constant.

După ce Suedia a devenit membră NATO în 2024, insula a fost integrată în planurile defensive ale Alianței. Autoritățile suedeze intenționează să staționeze acolo cel puțin 4.000 de militari până în 2027, alături de tancuri Leopard germane, vehicule de luptă CV90 și sisteme moderne de apărare aeriană.

„Gotland devine un avanpost militar într-una dintre cele mai disputate regiuni ale Europei”, explică Ingram. Totodată, insula poate găzdui avioane de luptă, iar Suedia ia în calcul reactivarea unei baze navale.

Ce s-ar întâmpla dacă Gotland ar cădea

Granholm avertizează că, fără Gotland, statele baltice și Finlanda ar deveni extrem de vulnerabile. Într-un conflict, legătura terestră dintre NATO și Lituania, Letonia și Estonia s-ar reduce la coridorul Suwałki, o fâșie îngustă de teritoriu între Kaliningrad și Belarus.

„Este insuficient pentru un conflict deschis: drumuri puține, poduri care nu pot susține tancuri și o expunere constantă la atac”, spune expertul suedez. „Controlul Mării Baltice este esențial.”

Ar putea Rusia să ocupe insula?

Deși valoarea strategică a Gotlandului este incontestabilă, analiștii sunt sceptici în privința capacității Rusiei de a ocupa și menține insula. Moscova este deja angajată în cel mai mare război al său de la Al Doilea Război Mondial încoace, iar operațiunile aeropurtate sau amfibii de succes lipsesc aproape complet.

„Chiar dacă ar reuși o ocupare inițială, logistica ar fi un coșmar. Insula este înconjurată de state NATO”, spune Jonsson. Ingram este și mai tranșant: „Din perspectivă rusă, ar fi o țintă tentantă, dar aproape imposibil de menținut”.

Sabotaj și război din umbră

Importanța Gotlandului crește și în contextul intensificării activităților de sabotaj rusești în Marea Baltică. Așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei – nave care ocolesc sancțiunile – operează frecvent în zonă, iar mai multe incidente au vizat cabluri submarine, conducte și infrastructură energetică.

„Marea Baltică este străbătută de conducte, cabluri electrice și de telecomunicații. Tragerea ancorelor pe fundul mării nu este întâmplătoare, ci parte a unei campanii”, avertizează Granholm.

Răspunsul NATO

NATO a intensificat exercițiile militare în zonă. În septembrie anul trecut, Suedia și Polonia au desfășurat exercițiul Operation Gotland Sentry, iar în 2025 forțe britanice, americane și suedeze au simulat un scenariu de invazie rusă. Sistemele HIMARS și MLRS au fost utilizate simultan pentru prima dată pe insulă.

Suedia a investit aproximativ 130 de milioane de lire sterline în apărarea Gotlandului, iar experții subliniază că insula face parte dintr-un triunghi strategic alături de Åland și Bornholm.

„Controlul acestor insule este crucial într-un conflict major”, concluzionează Granholm. „Ele pot decide dacă NATO reușește sau nu să își apere flancul estic.”