ANALIZĂ Câţi bani vor să taie ţările bogate din fondurile structurale? Negocieri dure pentru viitorul buget al UE. Cum va fi afectată România

Statele membre UE sunt pe poziţii divergente în privinţa viitorului buget al UE. În timp ce un grup de ţări - în principal cele nou intrate - susţin propunerea Comisiei Europene pentru buget, grupul statelor net contributoare printre care Germania - cer scăderi drastice. Executivul UE a propus un buget pentru 2014 - 2020 cu sume "îngheţate" pe principalele politici - cea de coeziune şi cea agricolă - la care România este unul din p

Bugetul UE pentru 2014 - 2020 a fost principalul subiect discutat la Consiliul pentru Afaceri Generale de la sfârşitul acestei săptămâni, la Bruxelles. „Pentru prima dată am putut observa poziţionări pe fond ale statelor membre legate de finanţările din banii comunitari. Există în principal două grupuri: unul care susţine propunerea Comisiei, inclusiv alocarea totală, şi un alt grup care doreşte reducerea bugetului în diferite grade", a declarat după reuniunea Consiliului, ministrul român pentru Afaceri Europene, Leonard Orban. El a precizat că Germania susţine reducerea bugetului, dar că are şi aliaţi pe măsură.

„Al doilea grup, cel al statelor net contributoare, insistă că este nevoie de reduceri chiar mai mari decât cele cerute de Germania", a adăugat Orban. Motivul este legat în principal de faptul că peste tot în UE guvernele naţionale au politici de austeritate şi impun măsuri de îngheţare şi reducere a pensiilor, de reducere a cheltuielilor sociale.

Înaintea dezbaterii din consiliu, comisarul pentru buget, Janusz Lewandowski, a declarat, în exclusivitate pentru Adevărul Europa, că nu se poate construi un buget pentru viitor, pentru 2020, cu măsurile din acest moment când UE este în criză.

INFOGRAFIE Bătălia pentru bugetul viitor al UE. Vezi cât dă şi cât primeşte fiecare ţară

ATENŢIE! Eficienţa politicii de coeziune, pusă sub semnul întrebării

Semnalul de alarmă vine mai ales în privinţa sumelor pentru fondurile structurale pentru 2014-2020. „Există state membre care au pus sub semnul întrebării eficienţa politicilor de coeziune şi agricolă şi au cerut reduceri substanţiale pentru bugetele lor", a mai precizat ministrul Afacerilor Europene. România se află într-o poziţie delicată cu cea mai mică rată de absorbţie pe fondurile structurale din banii alocaţi pentru perioada 2007-2013. Comisia Europeană este şi ea într-o situaţie dificilă acum pentru că este nevoită să ceară sume consistente de la ţările net contributoare dar să şi explice de ce statele membre cele mai sărace ale UE nu reuşesc să cheltuie banii care le sunt dedicaţi.

Germania şi Franţa pun presiune pe Bruxelles

Presiunea este şi mai mare în această perioadă, mai ales pe Comisia Europeană, după ce Franţa şi Germania vor propune, la Consiliul informal de luni de la Bruxelles, prima întâlnire importantă la nivel de şefi de stat din acest an, redirecţionarea fondurilor europene necheltuite spre alte priorităţi.

VEZI cât ar putea pierde România. Estimările nu sunt încă definitive, dar pericolul e mare

VEZI Cum a ripostat Comisia Europeană şi a încercat să explice că politica de coeziune e eficientă

Cum răspunde România acestor tendinţe

Ministrul pentru Afaceri Europene speră la un buget la fel de consistent pe politica de coeziune, pentru România, din 2014. „Am insistat (n.n. în Consiliului pentru Afaceri Generale de vineri) şi am spus că, pentru România este fundamental să fie asigurat, în continuare, un sprijin substanţial pentru aceste două politici - cea de coeziune şi cea agricolă şi să se ajungă, în cel mai scut timp la un acord. Se speră căva exista un acord la sfârşitul acestui an. Aşa cum se vede în situaţia în momentul de faţă, nu putem ajunge la un acord. Poziţiile par, în acest moment, ireconciliabile", a adăugat Orban.

Cum a construit Comisia bugetul: 70% a fost îngheţat. Unde vor fi cheltuite economiile

Comisarul pentru buget a explicat modul în care a fost construită propunerea de buget pentru 2014 - 2020. Au fost luate ca referinţă plafoanele pentru 2013 ajustate doar cu rata inflaţiei. În termeni tehnici „un buget constant în termeni reali". „În al doilea rând am păstrat constant - în termeni nominali - bugetul pentru principalele două categorii - agricultura şi politica de coeziune, adică nu au fost ajustate cu rata inflaţiei.

Practic, îngheţarea a 70% din buget (n.n. cât reprezintă valoarea bugetelor pentru agricultură şi politica de coeziune) generează economii importante", a susţinut Lewansowki. El a propus ca economiile rezultate de aici să fie folosite pentru: cercetare, dezvoltare, inovare, crearea facilităţii „Conectarea Europei" - integrarea infrastructurii de transport şi energie pe tot continentul - creşterea mobilităţii în interiorul UE pentru educaţie, fonduri mai mari pentru IMM-uri şi noi afaceri.

E o propunere rezonabilă! Nu e un buget supralicitat ca un covor în bazar

Atunci când Comisia a propus să stabilizeze bugetul UE, în medie, la nivelul lui 2013, a luat în considerare climatul actual de austeritate şi măsurile de consolidare fiscală în toate statele membre. Stabilizarea bugetului viitor la nivelul lui 2013, înseamnă, în termeni reali, că de fapt creşterea economică a UE pentru perioada 2014-2020 nu va presupune cheltuieli publice suplimentare la nivelul UE. „Propunerea Comisiei pentru bugetul viitor reprezintă o cale de mijloc. Nu este o sumă nerealistă pentru a deschide o licitaţie ca preţul pentru un covor într-un bazar oriental! Este o propunere rezonabilă", a mai spus comisarul pentru buget în cadrul Consiliului.

Cum a evoluat bugetul UE în raport de bugetele naţionale

Între 2000 şi 2011, bugetele naţionale în UE au crescut cu 62%, în timp ce plăţile la bugetul UE au crescut cu până la 42%. În 2011, cel puţin 20 de bugetele naţionale din 27 au crescut. Chiar şi în 2012, în 19 state membre bugetele naţionale sunt în creştere.