Alegeri în Turcia: Partidul preşedintelui Erdogan a câştigat alegerile, potrivit numărării parţiale a voturilor. Violenţe între poliţie şi kurzi în Diyarbakir

Turcia a mers în număr mare la vot duminică, în cadrul unor alegeri anticipate după ce un tur de scrutin din luna iunie s-a dovedit neconcludent. În urma numărării a peste 50% din voturi, partidul AKP, condus de premierul Ahmet Davutoglu, ar fi câştigat peste 50% din voturi. Însă rezultatele se pot schimba în mod semnificativ, numărarea voturilor nefiind încheiată în cele mai mari oraşe ale Turciei.

UPDATE AKP a reuşit să câştige cu peste trei milioane de voturi mai mult decât la alegerile din luna iunie, potrivit numărătorii a 90% din voturi. Între timp, HDP speră să menţină cei 10% pe care îi arată numărătoarea parţială. Ultimele predicţii, date de CNN Turk, la numărătoarea a 92% din voturi arată că AKP conduce detaşat cu 49,7%, CHP are 25%, HDP 10,4%, iar MHP 11,9%.

Între poliţie şi protestatarii adunaţi în faţa sediului partidului HDP din oraşul Diyarbakir au avut loc ciocniri violente, imediat după ce rezultatele preliminare au arătat o victorie clară a partidului Justiţie şi Dezvoltare (AKP). Forţele de securitate au folosit gaze lacrimogene şi tunuri cu apă împotriva protestatarilor care aruncau cu pietre. „Atmosfera în metropola predominant kurdă este tensionată“, spune corespondentul „The Guardian“.

Tinerii kurzi, înfuriaţi de rezultatul sondajelor, ridică o baricadă, strigând sloganuri în centrul Diyarbakir, şi cerând răzbunare

UPDATE: Partidul AKP e pe cale de a câştiga o majoritate parlamentară şi de a forma singur un guvern, potrivit rezultatelor parţiale transmise de televiziunea de stat, citate de Reuters.

Potrivit Reuters, AKP are 53,2% din voturi. Principalul partid de opoziţie, CHP, a câştigat 20,7%, în vreme ce naţionaliştii de la MHP şi pro-kurzii de la HDP erau la egalitate cu 11% din voturi. Rezultatele se pot încă schimba în mod semnificativ, numărarea voturilor nefiind încheiată în cele mai mari oraşe ale Turciei.

Postul TRT a anunţat că prezenţa la vot a fost foarte mare. Bazându-se pe estimări, prezenţa la vot ar fi fost de 86%.

Partidul AKP, al preşedintelui turc Erdogan, nu a reuşit să câştige o majoritate necesară în alegerile din iunie, pentru prima dată după ce a ajuns la putere în 2002. Mai mult, nu a reuşit să formeze o coaliţie de guvernământ cu partidele din opoziţie. De la alegerile din iunie, Turcia a fost lovită de atacuri teroriste, ultimul din Ankara făcând peste 100 de victime, notează „The Guardian“.

Guvernul este încă o dată în război cu naţionalişti kurzi din PKK (partidul Muncitoresc Kurdistan), stopându-se astfel discuţiile de pace care au început în 2012. Deşi nu a jucat un rol important în campania electorală, pe agenda de zi este şi criza refugiaţilor, cu aproximativ două milioane de refugiaţi aflaţi la ora actuală în Turcia şi cu negocierile pe care le poartă ţara cu Uniunea Europeană pentru a primi ajutor financiar pentru a-şi securiza graniţele.

Printre alte probleme ale Turciei se numără o economie încetinită, care în ultimii cinci ani a scăzut de la 10 la 3%, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor rămânând la fel din 2007. Mai există şi tendinţele autoritare din ce în ce mai mari ale lui Erdogan, care încă sunt în mintea alegătorilor.

Sistemul electoral din Turcia

Parlamentul turc, marea adunare naţională, are 550 de locuri, dintre care, pentru o majoritate este nevoie de 276. Totuşi, ste nevoie de 367 de locuri pentru a schimba direct Constituţia ţării, şi de doar 330 de locuri pentru a solicita un referendum şi a supune orice schimbare opiniei publice.

Deşi este improbabil, Erdogan încă speră că AKP să câştige destule locuri în Parlament pentru a putea modifica Constituţia şi a conferi mai multă putere preşedintelui.

Membrii marii adunări naţionale sunt aleşi în 85 de circumscripţii, printr-o reprezentare proporţională. Există un prag de 10% pentru a putea intra în Parlament, un prag destul de mare comparativ cu alte ţări. De exemplu, în Germania, la fel ca în România, pragul este de 5%, iar în Suedia de 4%. Danemarca are un prag de 2%.

Pragul de 10% din Turcia înseamnă că, dacă de exemplu un partid câştigă în alegeri 40 de locuri în Parlament, dar primeşte doar 9,55% din votul naţional (cum a făcut partidul Calea Adevărată – DYP în alegerile din 2002), nu va primi cele 40 de locuri care vor fi realocate partidelor aflate peste pragul necesar. Mai simplu spus, acest sistem oferă un avantaj evident partidelor mai mari.

Principalele partide politice din Turcia

A fost înfiinţat de politicieni din cadrul diverselor partide conservatoare, în 2001. AKP conduce Turcia de când a câştigat cu o majoritate covârşitoare alegerile din 2002. Fostul ministru de Externe, Ahmet Davutoglu, a devenit liderul AKP şi premierul ţării, după ce Erdogan a fost ales preşedintele Turciei în cadrul unui vot popular ce a avut loc anul trecut. 

A fost înfiinţat de Mustafa Kemal Atatürk, fondatorul republicii turce, în 1923. Este cel mai vechi partid din Turcia şi reprezintă principala opoziţie. Liderul şi candidatul partidului este Kemal Kiliçdaroğlu. Platforma partidului din iunie a fost concentrată pe probleme economice şi de lucru, promiţând pensii mai mari şi reducerea şomajului, mai ales în rândul tinerilor. CHP se opune planurilor AKP pentru o preşedinţie executivă. Deşi CHP s-a schimbat cu ajutorul liderului actual, mulţi votanţi, mai ales kurzii şi conservatorii religioşi, încă nu au încredere în el, considerându-l un partid dogmatic şi elitist.

Cunoscut sub numele „Lupii Gri“, pare că-şi va păstra locul trei din cadrul celor mai mari grupări din Parlament. Partidul este condus de Devlet Bahceli. MHP este împotriva procesului de pace dintre Guvern şi PKK, susţinând că kurzii trebuie să accepte autoritatea statului turc şi promiţând că vor pune capăt tuturor negocierilor dacă ajung la putere. Aşadar, susţinerea lor vine din partea non-kurdă şi este posibil să aibă membri în Parlament din toate oraşele majore ale Turciei.

Este descris deseori ca varianta turcă a Syrizei din Grecia sau a Podemos din Spania. Acest partid a ieşit în evidenţă pentru prima oară la alegerile din iunie, promiţând să continue procesul de pace şi să pună capăt discriminării etnice, religioase şi de sex. Cu o programă axată pe drepturile minorităţilor, ale femeilor şi ale comunităţii LGBT (lesbiene, gay, bisexuali şi transexuali), a fost înfiinţat în 2012 şi condus de Selehattin Demirtaş şi de doamna Figen Yüksekdag. Înainte de a câştiga 80 de locuri în Parlament la alegerile din iunie, membri parlamentului din HDP au avut locuri ca independenţi, deoarece pragul de 10% se aplică doar partidelor politice. Este singurul partid din Turcia care are 50% membri femei. HDP se descrie ca fiind un partid „verde“ şi anticapitalist care se opune puterii nucleare şi jură să apere drepturile muncitorilor.

Ce spun sondajele

Dacă sondajele vor avea dreptate, alegerile de duminică vor fi o repetare a votului din iunie. Totuşi, succesul HDP (sau lipsa lui) ar putea schimba situaţia într-un mod dramatic. Dacă va trece din nou de pragul de 10%, de care este nevoie pentru intrarea în Parlament, acest lucru va determina rezultatul alegerilor şi dacă AKP poate câştiga o majoritate covârşitoare, de care are nevoie pentru schimbarea Constituţiei.