Academia Suedeză pentru Ştiinţe nu va acorda premiile Nobel în funcţie de cote de gen sau etnie
0Goran Hansson, şeful Academiei Regale Suedeze pentru Ştiinţe, for care decernează anual premiile Nobel, a declarat că nu vor fi introduse cote de gen sau etnie în criteriile de acordare a distincţiilor.
Hansson a spus că Academia vrea ca oamenii de ştiinţă să câştige „pentru că au făcut cea mai importantă descoperire”.
De la prima ediţie, în 1901, până în prezent, 58 de femei au fost laureate cu premii Nobel.
Jurnalista Maria Ressa a fost singura laureată anul acesta. Cercetătoarea Marie Curie a fost prima femeie laureată cu Nobel şi rămâne singura care a primit distincţia de două ori - pentru Fizică (1903) şi Chimie (1911).
„Este trist că sunt atât de puţine femei laureate cu Nobel şi asta reflectă condiţiile inechitabile în societate, mai ales în trecut, dar care încă există. Şi sunt mult mai multe de făcut”, a declarat Hansson pentru AFP. „Am decis că nu vom avea cote pentru gen sau etnie”, a adăugat el, precizând că decizia „este în conformitate cu ultimul testament al lui Alfred Nobel”.
Industriaşul şi chimistul suedez Alfred Nobel a lăsat prin testament, în 1895, cu un an înaintea morţii, înfiinţarea unor premii care să îi poarte numele.
„În final, acordăm premiul celor pe care îi considerăm cei mai merituoşi, celor care au avut cele mai importante contribuţii”, a mai afirmat Hansson.
În ultimii ani, numărul femeilor laureat a crescut faţă de deceniile anterioare, iar Hansson a spus că acesta a crescut de la un nivel foarte mic. „Ţineţi cont că doar aproximativ 10% dintre profesorii de ştiinţe naturale din vestul Europei şi America de Nord sunt femei, şi chiar mai puţin, dacă vorbim despre estul Asiei”.
El a punctat că va fi avută în vedere sporirea procentului de femei cercetător invitate să nominalizeze şi a numărului femeilor parte din comitete, „dar avem nevoie de ajutor şi societatea trebuie să ajute aici”.
„Este nevoie de atitudini diferite faţă de femeile din ştiinţe, ca să aibă o şansă să facă aceste descoperiri care sunt premiate”.
Anul trecut, cercetătoarele Emmanuelle Charpentier şi Jennifer Doudna au devenit primele femei care au împărţit un premiu Nobel - pentru Chimie -, pentru dezvoltarea uneltelor de editare a ADN-ului. A fost prima dată când oricare dintre premiile Nobel a fost acordat exclusiv unor femei.
Între femeile care au primit, de-a lungul timpului, premii Nobel se numără activista Malala Yousafzai, care a primit Nobelul pentru Pace în 2014 alături de Kailash Satyarthi, virologul Françoise Barré-Sinoussi, care a descoperit HIV şi a fost laureata Nobelului pentru Medicină în 2008, şi autoarea Toni Morrison, ale cărei scrieri explorează realităţile dure ale rasismului în SUA, premiată în 1993.
Din 1901 până în 2021, au fost desemnaţi 975 de laureaţi Nobel (dintre care 28 de organizaţii); 59 de premii au fost primite de 58 de femei; 6 persoane au refuzat distincţia, dintre care patru au fost forţate de regimurile din ţările lor.
Laureaţii din 2021 sunt: Medicină - David Julius şi Ardem Patapoutian; Fizică - Syukuro Manabe, Klaus Hasselmann şi Giorgio Parisi; Chimie - Benjamin List şi David MacMillan; Literatură - Abdulrazak Gurnah; Pace - Maria Ressa şi Dmitri Muratov; Economie - David Card, Joshua Angrist şi Guido Imbens.