De ce a renunțat Trump la planul său în 28 de puncte pentru Ucraina? Expert: „Aici e principala piedică în calea păcii”

Viitorul securității europene a evitat un scenariu pesimist, iar contextul actual este semnificativ mai favorabil decât cel de la sfârșitul săptămânii, afirmă experta în securitate Iulia Joja.

Un episod diplomatic tensionat a tulburat relațiile transatlantice în ultimele zile, după apariția în spațiul public a unui presupus „plan de pace” americano-rus privind Ucraina, alcătuit din 28 de puncte. Documentul — în diferitele sale versiuni — a generat îngrijorare la Kiev și reacții dure în Europa.

Marco Rubio, secretar de stat SUA, afirmă că planul este elaborat de SUA, nu este doar o „listă de dorințe a rușilor”. El spune că documentul se bazează atât pe elemente furnizate de partea rusă, cât și pe „contribuții anterioare și actuale” ale Ucrainei.

Planul include concesii semnificative din partea Ucrainei: de exemplu, limitarea armatei ucrainene la 600.000 de militari, înscrierea în Constituție că nu va adera la NATO, iar NATO să introducă o clauză prin care Ucraina nu va putea fi admisă niciodată. În schimbul concesiilor, Ucraina ar urma să primească garanții de securitate „fiabile” (inclusiv din partea SUA). Planul propune un vehicul de investiții americano-rus pentru reconstrucția Ucrainei, folosind activele rusești înghețate. Se propune reintegrarea treptată a Rusiei în economia internațională (ridicarea sancțiunilor pe etape, cooperare economică etc.).

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat, vinerea trecută, că Statele Unite își vor limita sprijinul pentru Ucraina, dacă autoritățile de la Kiev nu vor accepta „planul de pace” american, alcătuit din 28 de puncte. Potrivit liderului american, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, „va trebui să aprobe” acest plan.

Președintele Zelenski ar fi fost somat să accepte planul până la un termen dat. El a transmis un mesaj către poporul ucrainean în care arată că este un moment foarte dificil pentru Ucraina: „să își piardă demnitatea” sau „să piardă un aliat vital” (referindu-se la sprijinul american). Zelenski mai spunea că vor urma negocieri și discuții, inclusiv cu Trump.

La rândul lui, Vladimir Putin a transmis că Rusia susține acest plan și crede că poate constitui baza unui acord de pace “definitiv”. El susține că părți din plan au fost deja discutate anterior la Summitul dintre Trump și Putin (Anchorage, Alaska) și că noua versiune are unele modificări, dar este „modernizată”.

Contrapropunerea europeană

Marea Britanie, Germania și Franța au întocmit, duminică, o contrapropunere europeană, tot cu 28 de puncte, care răspunde punct cu punct planului SUA-Rusia. Potrivit acestei contrapropuneri: limita militară propusă Ucrainei este diferită (planul european menționează 800.000 de militari, nu 600.000); Ucraina să primească „garanții solide” de securitate, similare cu cele din articolul 5 al Tratatului NATO; europenii cer o reconfirmare clară a suveranității Ucrainei; se propune încheierea unui acord „total și complet” de neagresiune între Rusia, Ucraina și NATO, pentru a clarifica definitiv vechile ambiguități de securitate; schimburile teritoriale nu ar trebui să plece de la pre-definiri “rusești” largi (așa cum sugera planul inițial), ci negocierile ar trebui să înceapă de la linia frontului (sau linia de contact); europenii propun ca activele suverane ruse (cele înghețate) să rămână blocate până când Rusia plătește despăgubiri pentru daunele provocate în Ucraina; contrapropunerea include ideea unei reintegrări treptate a Rusiei în economia globală (inclusiv revenirea la G8), dar sub condiții și doar după plata despăgubirilor.

Răzgândirea lui Trump

Iulia Joja, analistă de politică externă din Washington, cadru didactic în SUA, la Universitatea Georgetown și cercetătoare la Middle East Institute, explică într-un interviu pentru „Adevărul” culisele acestei succesiuni amețitoare de evenimente diplomatice internaționale.

Joja a susținut că lipsa unei asumări oficiale inițiale și declarațiile contradictorii au aruncat în haos discuțiile legate de acest plan de pace. Însuși președintele american Donald Trump a emis două declarații succesive care „se contrazic între ele și marchează o schimbare de 180 de grade”, arată ea.

Vineri, preşedintele american a declarat, într-un interviu, că săptămâna viitoare, când Statele Unite sărbătoresc Ziua Recunoștinței, este un termen limită rezonabil pentru ca Ucraina să accepte propunerea sa de plan de pace pentru încheierea războiului cu Rusia. „Cred că știți că, dacă el nu acceptă planul, atunci, SUA își vor limita sprijinul pentru Ucraina” – a afirmat președintele american.

El a mai spus că au existat mai multe termene limită, dar crede că joia viitoare, de Ziua Recunoștinței „este un termen adecvat”. Presa americană a relatat că Statele Unite i-au transmis lui Zelenski un ultimatum până pe 27 noiembrie, de Ziua Recunoştinţei, să accepte planul, în caz contrar riscă să piardă sprijinul SUA.

Iulia explică: „Face parte din stilul tradițional al președintelui american, care pune presiune prin termene-limită pentru a încheia negocieri.”

Sâmbătă, în faţa Casei Albe, preşedintele SUA a fost întrebat de jurnalişti dacă planul în 28 de puncte este „oferta finală” pentru Ucraina. „Nu, nici pe departe”, a răspuns el.

„Ne-am dori să obţinem pacea, care ar fi trebuit să se instaureze cu mult timp în urmă. Războiul dintre Ucraina şi Rusia nu ar fi trebuit să aibă loc niciodată. Dacă aş fi fost preşedinte, acest lucru nu s-ar fi întâmplat niciodată. Încercăm să punem capăt conflictului. Într-un fel sau altul, trebuie să punem capăt conflictului”, a adăugat Trump.

„Europa își plătește factura pentru propria securitate”

Întrebată de ce s-a răzgândit președintele Donald Trump, analista a precizat:

„Mă gândesc că totuși trebuia să existe o reacție la faptul că președintele Franței numește acest plan drept o capitulare. Totuși, Franța este una dintre țările lider ale Europei. Am văzut poziționări asemănătoare, nu atât de radicale, dar asemănătoare: niciun plan nu trebuie făcut, nicio negociere fără Ucraina și fără Europa. Vorbim de președinta Comisiei Europene, Cancelarul Germaniei, Președintele Finlandei, premierul britanic și așa mai departe. Asta este formula de reacție a europenilor de fiecare dată când americanii încearcă să negocieze bilateral cu Rusia.”

Din punct de vedere financiar, care este o prioritate pentru ambele părți ale Atlanticului, Europa, care este a doua piață din lume ca putere de cumpărare, una dintre marile economii ale lumii și are cea mai amplă relație economică bilaterală cu SUA, plătește întreaga factură pentru propria securitate, spune Joja. „Sigur, Statele Unite mai au trupe în Europa, mai contribuie la NATO, dar în ceea ce privește Ucraina și reînarmarea Europei, creșterea bugetului de apărare la 3%, 4%, 5% toate aceste elemente sunt acum, spre deosebire de ultimii 70 de ani, preluate de Europa. Putem spune că este un succes al administrației americane. Și atunci e foarte dificil să faci planuri cu privire la securitatea europeană semnate de Moscova și Washington, fără să ai la masă Bruxelles-ul, Parisul, Londra, Berlinul și așa mai departe”, a susținut experta.

Putem spune că „Europa a trecut testul până acum, dar Europa întotdeauna trece testul în momente de criză, pe ultimele minute, și îl trece la limită”. De ce? „Pentru că nu ar trebui să fim în situația în care asemenea amenințări și întorsături de retorică să reprezinte un pericol pentru securitatea europeană.”

În continuare există dependențe semnificative de America, în ciuda eforturilor depuse pentru ca Europa să stea pe propriile picioare. „Intelligence-ul este un aspect foarte important. După aceea ne uităm la faptul că Europa cumpără armament din Statele Unite pentru Ucraina și pentru nevoile proprii, pentru că tehnologic noi nu suntem la fel de avansați ca Statele Unite, pentru că nu am investit în ultimele decenii. În ciuda faptului că Europa se află într-o situație de securitate problematică, nu și-a crescut producția suficient pentru a face față Ucrainei și propriilor achiziții. Deci, astea două planuri ne arată că a trecut testul la limită pe ultima sută de metri”.

Joja a mai susținut că, de fapt, SUA oricum nu mai ajută militar Ucraina, rămânând doar partea de intelligence.

Dincolo de perdelele de fum

Dacă ar fi să îndepărtăm toate perdelele de fum, toate dezinformările, toate speculațiile, Iulia Joja susține despre acest episod diplomatic:

„Eu cred că suntem într-o situație în care poziționările în raport cu această variantă sunt subsumate poziției președintelui Franței, care a spus că este o capitulare. Atât de prost a fost primită de către partea europeană și ucraineană situația în care nu au fost implicate într-o discuție despre securitatea europeană”, a explicat ea.

În plus, această poziție, spune ea, a obligat administrația americană să se poziționeze defensiv și să dezmintă că de la Washington este promovat un plan rusesc și este pus pe masa Kievului și a Europei. „Nu a fost un episod foarte reușit în relațiile transatlantice”, conchide ea. 

În acest moment, spune Joja, „suntem într-un punct mai bun decât am fost vineri, având în vedere discuțiile din Elveția pentru că Trump și-a retras ultimatumul. Sigur, poate să se răzgândească oricând, dar în acest moment suntem într-o situație mai bună decât eram acum trei zile. Asta este tot ceea ce pot să spun. Și încă ceva. Nu este primul episod de acest fel. Au fost diferite variante de astfel de încercări, potențiala întâlnire de la Budapesta, discuțiile din Alaska, amenințările și termenele limită, întâlnirile problematice de la Casa Albă. Nu este primul episod de acest fel”.

Astfel, Joja susține că mai mult decât un nou episod nereușit al relațiilor transatlantice, trebuie să fim îngrijorați de faptul că americanii ne spun de un an, de când a fost ales Trump, că europenii trebuie să-și asume propria securitate.

Principalul obstacol în calea păcii

Joja a remarcat că mesajul președintelui Volodimir Zelenski a ridicat semnale de alarmă importante cu privire la ceea ce se întâmplă în spatele declarațiilor oficiale: „Poziția lui Zelenski ne arată că o variantă a planului ajunsă pe masa Ucrainei ridica motive serioase de îngrijorare, atât la Kiev, cât și la nivel european”.

Joja spune că acordul cu 28 de puncte nu este integral nesustenabil, unele puncte putând fi o bază de negociere pentru un nou plan de pace.  

Joja crede că unul dintre aspectele centrale ale oricărui plan de pace îl va reprezentă cele aproximativ 300 de miliarde de dolari din fondurile rusești înghețate în Europa.

„Dacă Europa va decide să folosească aceste fonduri pentru un împrumut acordat Ucrainei, atunci am putea vedea, pentru prima dată, o schimbare reală în poziția Rusiei”, spune Iulia. Aceasta ar fi, din perspectiva Moscovei, pierderea cea mai dureroasă, crede experta.

Indiferent de variantele de plan, Rusia respinge categoric ideea zonelor demilitarizate sau a retragerii din proximitatea Ucrainei. „În plus, Rusia nu recunoaște suveranitatea și independența Ucrainei, ca să nu mai vorbim de integritatea teritorială”, subliniază specialista. Această poziție rigidă rămâne principalul obstacol în calea oricărei negocieri reale, concluzionează ea.