China lui Xi Jinping: O explozie tehnologică, o armată redutabilă, dar o economie în haos

După mai bine de un deceniu sub Xi Jinping, China a devenit o putere industrială și militară redutabilă, dar cu o economie sub tensiune. În timp ce armata chineză s-a modernizat semnificativ, iar industria și tehnologia au ajuns să concureze direct cu Statele Unite, economia a rămas în urmă, fiind marcată de scăderea încrederii consumatorilor, criza imobiliară și încetinirea creșterii, relatează WSJ.

Această discrepanță dezvăluie modul în care Xi Jinping a pus accent pe securitate națională și autosuficiență tehnologică, în timp ce economia a fost pusă în plan secund. Astfel, sume uriașe sunt direcționate către domenii considerate strategice: inteligență artificială, semiconductori, vehicule electrice, robotică și agricultură. În același timp, reformele economice menite să stimuleze crearea de locuri de muncă au fost ținute pe loc.

Această strategie face parte din viziunea lui Xi Jinping privid „revitalizarea națională”, prin care China își consolidează poziția în ceea ce privește industriile de viitor și își extinde capacitățile militare. Pe de altă parte, sectoarele tradiționale ale economiei, în special imobiliarele, s-au prăbușit, afectând grav veniturile populației, consumul și încrederea în viitor.

Prăbușirea pieței imobiliare a șters trilioane de dolari în venituri și a eliminat numeroase locuri de muncă care nu au putut fi înlocuite la fel de rapid. În multe orașe industriale, fabricile rămân goale, iar semnele „de închiriat” au devenit o imagine obișnuită.

Orașe în suferință economică

În Foshan, un important centru manufacturier din apropiere de Hong Kong, creșterea economică a stagnat aproape complet. Autoritățile locale și-au propus să transforme orașul într-un hub de robotică, însă industria este prea modestă pentru a compensa declinul general. Muncitorii descriu o atmosferă de nesiguranță tot mai accentuată, în care locurile de muncă stabile devin excepția, nu regula.

„Acum, toată lumea se teme că anul viitor nu va mai rămâne niciun ban de câștigat", a comentat Yang Guolü, agent imobiliar pentru fabricile locale.

Investiții masive în securitate și tehnologie

Sub conducerea lui Xi, cheltuielile militare s-au dublat, iar China a continuat să își extindă arsenalul nuclear și capacitățile navale, inclusiv prin construirea de portavioane moderne. În paralel, bugetele pentru educație și servicii sociale au crescut mult mai lent, ceea ce accentuează percepția unui dezechilibru între investiții.

În orașe precum Xi’an, de pildă, autoritățile au redus cheltuielile pentru infrastructură și educație, în timp ce au crescut semnificativ investițiile în știință și tehnologie.

O economie mai lentă și o societate mai precaută

Deși economia Chinei continuă să crească, ritmul este mult mai lent decât în perioada de expansiune rapidă de dinainte de 2010. Creșterea de aproximativ 5% din ultimul an este considerată insuficientă pentru a compensa pierderile din sectorul imobiliar și pentru a susține o piață a muncii robustă.

Economiștii spun că investițiile masive în sectoare strategice, deși utile pe termen lung, nu generează suficiente locuri de muncă pe termen scurt. În plus, lipsa unui sistem de protecție socială extins îi determină pe mulți chinezi să economisească mai mult și să consume mai puțin, ceea ce încetinește și mai mult economia.

Pentru mulți cetățeni, efectele sunt directe. Muncitori din fabrici acceptă salarii mai mici decât în anii anteriori, iar tinerii absolvenți se confruntă cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă stabil. În unele cazuri, persoane cu experiență profesională acceptă salarii apropiate de cele de internship, doar pentru a rămâne pe piața muncii.

În orașele industriale, foști angajați descriu o realitate în care siguranța locului de muncă, odinioară garantată, a dispărut. Mulți se tem că vor trebui să depindă de familie în lipsa unor oportunități stabile.

Puterea de proiecție

Guvernul chinez justifică această orientare prin ideea că securitatea națională este o condiție esențială pentru dezvoltare. În viziunea lui Xi Jinping, consolidarea puterii statului și independența tehnologică sunt mai importante decât ajustările economice rapide.

În cel mai recent discurs anual de Anul Nou, Xi a evitat aproape orice mențiune despre problemele economice. În schimb, el a subliniat că puterea națională a Chinei a "atins noi culmi." Drept dovadă a progreselor națiunii, el a menționat lansarea, anul trecut, a celui mai avansat portavion al Chinei și a noilor roboți care practică kung-fu, scrie WSJ.

Convingerea Chinei că puterea sa crește — și că a Occidentului este în declin — a făcut-o mai dispusă să riposteze atunci când este provocată. Beijingul a acționat în sensul limitării exporturilor de minerale critice către SUA anul trecut, în timpul războiului comercial între cele două țări, o escaladare care a amenințat fabricile americane. Totodată, manevrele militare agresive din apropierea Taiwanului au sporit îngrijorările privind o criză globală legată de insulă.

În cea mai recentă evaluare anuală a puterii țărilor din Asia, Institutul Lowy, un think tank australian, a clasificat SUA ca fiind mai puternică, dar a concluzionat că China a redus diferența. Analiza s-a bazat pe 131 de indicatori, în domenii precum capacitatea economică și militară, parteneriatele de apărare și influența diplomatică.

Concentrându-se mai mult pe interesele politice și de securitate decât predecesorii săi, Xi a semnalat că China se confruntă astăzi cu amenințări mai iminente decât în trecut. Operațiunile militare americane împotriva Venezuelei și Iranului, ambele partenere apropiate ale Chinei, au adâncit neîncrederea Beijingului față de Washington.i.

„Deși reafirmarea controlului partidului asupra economiei este costisitoare, acesta este un preț pe care consideră că merită să îl plătească dacă altminteri riscă erodarea puterii partidului", a apreciat Minxin Pei, cercetător în politică chineză la Claremont McKenna College.