STUDIU Care sunt alimentele uzuale care dau, cu adevărat, dependenţă

Sunt câteva alimente care, consumate cu regularitate, duc la apariţia unui tip de adicţie similar cu dependenţa de droguri, arată un studiu american recent.

Cartofii şi pâinea albă sunt doar două exemple de alimente care pot crea dependenţă, după cum arată un studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Spitalul de Copii din Boston publicat în „American Journal of Clinical Nutrition“.

De vină este amidonul din compoziţia acestor alimente, care activează aceleaşi zone din creier care simt plăcerea heroinei sau a nicotinei, în cazul consumatorilor de droguri, respectiv al fumătorilor. De fapt, este vorba mai ales de alimentele cu un indice glicemic ridicat, potrivit medicului David Ludwig, autorul studiului.

În această categorie intră pâinea albă şi cartofii, dar şi chipsurile, pastele făinoase, produsele de patiserie, orez alb etc. Odată consumate, toate „aprind“ zona plăcerii şi a dependenţelor în creier (nucleul accumbens).

Indicele glicemic arată capacitatea unui aliment de a ne afecta glicemia. Cu cât indicele glicemic este mai mare, cu atât acel aliment va forţa pancreasul să producă o cantitate mai mare de insulină, pentru a scădea la nivelurile normale cantitatea de glucoză din sânge.

Putem controla foamea dacă eliminăm anumite alimente

Pentru a ajunge la această concluzie, specialiştii americani au inclus în studiu 12 bărbaţi supraponderali sau obezi cu vârste între 18 şi 35 de ani. Toţi au primit câte un milkshake asemănătoare în aparenţă, dar jumătate din ele aveau un indice glicemic redus, iar cealaltă jumătate – un indice glicemic mare.

La patru ore după ce au băut milkshake-urile, toţi participanţii au fost supuşi unei investigaţii imagistice prin rezonanţă magnetică (IRM). În cazul voluntarilor care au primit băutura „sănătoasă“ (cu indice glicemic mic) nu a fost observată nicio modificare a activităţii cerebrale.

În cazul celor care au primit „bomba“ glicemică, specialiştii au depistat o activitate cerebrală intensă în zona dependenţelor. Explicaţia este că la patru ore de la consumul alimentului cu un indice glicemic mare, nivelul zahărului în sânge scade şi atrage o reacţie din partea creierului. Iar consecinţa a fost că participanţilor respectivi li s-a făcut din nou foame.

„Dacă ar limita aportul de astfel de alimente amidonoase, cu un indice glicemic mare, persoanele supraponderale sau obeze şi-ar putea controla mai bine foamea“, este de părere David Ludwig.

Şi E-urile ne fac să devenim dependenţi de anumite alimente

„Unele alimente industriale cu gust nefiresc de bun pot induce conduite patologice de dependenţă faţă de acestea, denumite în limbajul marketingului agroalimentar «fidelizarea consumatorului»“, atrage atenţia profesorul doctor Gheorghe Mencinicopschi în cartea sa „Şi noi ce mai mâncăm... ca să slăbim?“.

E-uri care sporesc gustul alimentelor:

• Gustul umami (de carne): glutamaţii (E620, 621, 622, 623, 624, 625), guanilaţii (E627, 628, 629), inozinaţii (E630, 631, 633) şi ribonucleotidele (E634, 635).
• Gustul dulce (îndulcitori intenşi de sinteză, fără calorii): acesulfam-K (E950), aspartam (E951), acid ciclamic (E952), zaharină (E954) şi sucraloză (E955).

Citeşte şi:

Tacâmurile pot influenţa gustul mâncării

Putem potenţa gustul mâncării dacă folosim anumite tipuri de tacâmuri. Aceasta este concluzia unui studiu al oamenilor de ştiinţă de la Oxford.

Ce sunt, de fapt, aromele identic naturale

Aceste substanţe care dau gust şi miros alimentelor le imită pe cele naturale, dar sunt obţinute chimic şi se pare că nu sunt lipsite de riscuri.