Stresul şi depresiile afectează capacităţile creierului
0Depresia, cunoscută de specialişti şi sub numele de tulburare depresivă majoră, blochează formarea de noi conexiuni nervoase în creier, perturbă somnul, produce stări de oboseală şi schimbări în alimentaţie.
Un studiu recent arată că depresia severă şi stresul cronic pot micşora creierul, împiedicând astfel formarea unor noi conexiuni nervoase. Efectul întrerupe circuitele asociate cu funcţionarea mentală şi cu sentimentul de emoţie.
Acest fenomen ar putea justifica de ce persoanele cu tulburare depresivă majoră (MDD) suferă de lipsă de concentrare şi pierderi de memorie, precum si de ce dau răspunsuri trunchiate şi emoţionale.
Cercetătorii din SUA au analizat ţesutul cerebral al pacienţilor care au murit după ce au fost diagnosticaţi cu MDD şi au descoperit semne moleculare de activitate redusă în genele necesare pentru funcţionarea şi structura sinapselor din creier.
Dovada a subliniat implicarea unei gene unice numite „întrerupător” sau factor de transcriere – proteina GATA1. Activarea proteinei GATA1 a redus activitatea genelor şi a declanşat pierderea conexiunilor cerebrale.
„Am vrut să demonstrez ideea că stresul produce o pierdere de sinapse în creierul uman”, a declarat liderul studiului, profesorul Ronald Duman, de la Universitatea Yale din SUA. „Vom arăta că circuitele implicate, în mod normal, în emoţie, la fel ca şi cunoaşterea, sunt întrerupte atunci când acest factor de transcriere unic este activat.”
Alte studii pe şobolani au arătat că atunci când GATA1 a fost activată, rozătoarele au arătat semne de depresie. Acest lucru sugerează faptul că pierderea sinapselor cerebrale pot fi legată de simptome depresive, precum şi de deficienţe mintale.
„Sperăm ca prin sporirea conexiunilor sinaptice, fie cu medicamente noi, fie cu ajutorul terapiei comportamentale, să putem dezvolta terapii antidepresive mai eficiente”, a adăugat profesorul Duman.