Spune-mi cine eşti, ca să-ţi spun ce ai: personalitatea poate dicta starea de sănătate
0Privim lumea prin „ochelarii“ personalităţii noastre: dacă suntem mai melancolici, vom evalua un pic mai trist societatea, iar dacă suntem deschişi către experienţe noi, lumea va părea mai aventuroasă. Mai nou, un studiu sugerează că personalitatea poate avea un impact şi asupra stării tale de sănătate.
Persoanele conştiincioase pot avea un risc scăzut de probleme de sănătate, comparativ cu cele care sunt mai nervoase, spune un nou studiu efectuat de americani. Personalitatea fiecăruia poate fi un indicator al sănătăţii pe termen lung, sunt de părere cercetătorii.
Echipa de cercetători de la Universitatea Duke şi de la Centrul Medical asociat acestei universităţi susţine că trăsăturile personalităţii pot fi evaluate de un medic pentru ca, apoi, „să se poată dezvolta un plan de prevenire a problemelor de sănătate personalizat care va da naştere, pe termen lung, unei stări mai bune de sănătate“, notează cercetătorul-şef Salomon Israel.
În cadrul cercetării s-au examinat cele cinci principale trăsături ale personalităţii: extrovertitul, conştiinciosul, agreabilul, nevroticul şi cel deschis la experienţe noi. Studiul a inclus 1.037 de persoane din Noua Zeelandă care s-au născut între 1972-1973 şi care au fost urmărite de cercetători până când au împlinit 38 de ani.
La vârsta de 26 de ani, personalităţile participanţilor au fost evaluate cu ajutorul unor apropiaţi care le atribuiau una dintre cele cinci trăsături principale. Personalitatea le-a fost evaluată, din nou, la 32 de ani, dar, în acest punct, au fost evaluaţi de un profesionist. Aceşti specialişti nu au fost puşi la curent cu tipul de personalitate stabilit de apropiaţii subiecţilor, însă evaluarea lor s-a potrivit cu cea anterioară, notează „Huffington Post“.
Apoi, participanţii au fost supuşi unui examen medical la vârsta de 38 de ani, verificându-li-se tensiunea sanguină, funcţionarea rinichilor şi a ficatului, gradul de inflamare vasculară, starea plămânilor şi a inimii şi bolile parodontale.
Cercetătorii au descoperit legături între tipul de personalitate şi starea de sănătate la vârsta de 38 de ani. Doar 18% din participanţii „conştiincioşi“ la studiu au avut probleme de sănătate, cum ar fi inflamare vasculară, hipertensiune, probleme cu greutatea şi colesterol mărit, comparativ cu 45% din cei mai puţin conştiincioşi oameni.
Interesant a fost că cercetătorii n-au descoperit nicio legătură între nevrotici (care în studiile anterioare au demonstrat o stare de sănătate destul de proastă) şi probleme de sănătate. Totuşi, nevroticii au fost mai înclinaţi să se subevalueze, considerându-se mai bolnavi decât erau.
„Deşi am demonstrat că evaluările personalităţii făcute de observatori pot prezice starea viitoare de sănătate, nu excludem potenţialul auto-evaluării în oferirea de concluzii la fel de valoroase. Asta, cu toate că asociaţia dintre nevrotici şi evaluarea mai proastă a stării de sănătate este mai proeminentă“, notează studiul publicat în „Jurnalul Personalităţii şi Psihologiei Sociale“.
Cu privire la nevrotici, în special, cercetări anterioare au demonstrat că există aşa-numitul „nevrotism sănătos“. În timp ce nevroticii sunt, de obicei, asociaţi cu îngrijorarea, cu schimbarea bruscă a dispoziţiei şi cu nervozitatea, cercetătorii Centrului Medical al Universităţii Rochester au descoperit că oamenii care înregistrează trăsături definitorii nevrotice, dar şi conştiincioase sunt mai înclinaţi să evalueze consecinţele mai bine şi chiar au niveluri ale biomarkerilor de inflamare mai scăzute.
Citeşte şi:
Eşti timid sau doar introvertit?
Timiditatea şi interiorizarea sunt două trăsături de caracter cum nu se poate mai diferite, însă, deseori confundate. Introvertitul se bucură de activităţi în singurătate, ca cititul, scrisul sau reflecţia. Însă, timizilor li se pare greu să vorbească cu oameni necunoscuţi şi, de cele mai multe ori, se simt inconfortabil în situaţiile noi.
Gândul că suntem priviţi, măsuraţi şi judecaţi este perceput de majoritatea dintre noi ca fiind de-a dreptul îngrozitor şi terifiant. Teama teribilă de evaluare este un derivat care porneşte de la propria imagine de sine şi, de cele mai multe ori, este nejustificată. Aceasta are la bază convingerea că „ar trebui”să fim perfecţi în ochii celorlalţi.
Cum să faci diferenţa între stres şi anxietate
Cu toţii am suferit de stres la un moment dat, fie că a fost vorba de un termen limită la serviciu, un conflict în familie sau o decizie importantă de luat. Mai există şi anxietatea, adică frica aceea care îţi strânge pieptul şi care pare fără sfârşit. Stresul şi anxietatea împărtăşesc multe dintre simptomele fizice.
Despre singurătate şi cum ne afectează ea: poate creşte riscul de demenţă şi ne poate „rupe“ inima
La un moment dat, oricine se simte singur. Vestea bună este că, de obicei, aceasta e o stare trecătoare, cauzată poate de o schimbare majoră în viaţă: mutarea într-o casă nouă sau un nou loc de muncă. Însă, pentru alţii, singurătatea este un mod de viaţă, unul care se naşte indiferent de numărul de persoane din jur, ci din lipsa unei conexiuni cu acele persoane. Singurătatea cronică poate avea repercusiuni asupra sănătăţii, spun studiile.
TEST Care parte a creierului îţi influenţează personalitatea: stânga sau dreapta?
Eşti creativ şi visător sau, mai degrabă, raţional şi strategic? În cazul în care te numeri printre persoanele influenţate mai mult de partea dreaptă a creierului, atunci probabil că ceilalţi te consideră un artist şi o fire sensibilă, aşa cum cei care „ascultă“ mai mult de ceea ce le „spune“ partea stângă sunt consideraţi oameni cu picioarele pe pământ. Există şi norocoşii care reuşesc să-şi folosească ambele emisfere aproape în mod egal.
Popularitate sau singurătate? Efectele nocive ale extremelor asupra sănătăţii
Conform unui studiu publicat în cartea „Journal of personality”, un număr mare de prieteni pe Facebook poate ascunde caracterul introvertit sau chiar nefericirea unei persoane.